Categorii
Actualitate

Nemţii umplu Piaţa Unirii cu hituri

Un nou concert estival li se pregăteşte timişorenilor. Scena în aer liber din Piaţa Unirii va fi rampa de lansare a celui mai nou spectacol muzical al actorilor de expresie germană din Timişoara: Vara cântă împreună cu noi, a cărui premieră va avea loc vineri, 1 iulie, de la ora 21.30.

Concertul, concepţia căruia aparţine actriţei Dana Borteanu şi lui Ioan Opra, cuprinde o selecţie deosebită de hituri, acoperind o diversă paletă stilistică, de la evergreen-uri până la melodii din repertoriul german, precum Du erinnerst mich an Liebe, Anyplace, Anywhere, Anytime, Fields of Gold, Time after Time ori Mexican Girl. Interpretează soliştii Dana Borteanu, Claudia Negruţ, Daniela Török, Harold Schmeltz şi Adi Văduva. Îşi dă concursul orchestra Teatrului German de Stat Timişoara sub conducerea muzicală a lui Ioan Opra.

Proiectul este organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Timişoara şi Casa de Cultură a Municipiului, în cadrul programului Timişoara – Mica Vienă.

Categorii
Actualitate

Se anunță secetă! Direcția Apelor va restricționa consumul de apă în Timiș

Administrația Bazinală de Apă Banat caută soluții pentru a putea asigura, în perioada următoare, când vor alterna perioadele de caniculă cu cele de secetă, suficientă apă pentru populație și irigații. Specialiştii noştri lucrează, deja, la programul de restricţii şi de pregătire pentru vară, pentru a nu avea sincope în alimentarea cu apă a populaţiei. Capacitatea de înmagazinare a apei în lacul de acumulare de la Surduc este de 25 milioane metri cubi de apă, ceea ce ne permite să asigurăm debitul necesar pentru populaţie şi pentru lucrările agricole de până la trei luni. Aici includem afluenţii râului Bega. Dacă vorbim despre volumul necesar navigaţiei pe Bega, avem nevoie de dublarea capacităţii lacului, de până la 50 de milioane de metri cubi, a declarat Titu Bojin, directorul administrației.

De asemenea, șeful Administrației Bazinale de Apă Banat a mai precizat că se depun eforturi pentru finalizarea discuţiilor în legătură cu cea de-a doua etapă a lucrărilor de la Surduc, pentru a avea o independenţă mult mai mare pentru asigurarea apei în perioade de secetă. Pentru perioada următoare şi pentru viitor, este necesară asigurarea unui nivel al apei pentru navigaţia pe Bega. Lucrările vor fi încheiate pe Bega până la finele lunii viitoare. Acum se lucrează la nodul hidrotehnic de la Sânmihai, care ne dă posibilitatea reglării debitului spre Timişoara, pentru a nu fi probleme cu navigaţia, până la graniţa cu Serbia, a explicat Bojin.

Categorii
Actualitate

Fashion show spectaculos al studenților de la Arte. VEZI GALERIE

Galerie Foto

Absolvenții secțiilor de modă și design vestimentar din cadrul Facultății de Arte și Design și-au prezentat colecțiile de licență și dizertație, marți și miercuri seară, sub forma unui fashion show adevărat, organizat în clubul Le Cinema.

Intrarea la eveniment a fost liberă, iar cei prezenți în ambele zile ale show-ului au fost impresionați de colecțiile tinerilor designeri.

Din punctul meu de vedere, a fost un show bun. Nu au existat momente moarte și totul a mers incredibil de bine, având în vedere că de organizare s-au ocupat două din absolventele care și-au prezentat colecțiile, deci au avut de muncă fetele. Cred că locația din acest an a Fashion Show-ului a fost aleasă bine, candelabrele și stilul baroc parcă te duceau puțin cu gândul la atmosfera marilor prezentări de modă. A lipsit însă catwalk-ul. În ceea ce privește colecțiile prezentate, pot să spun ca m-au atras două. Este vorba de Tea party with Alice, a Laviniei Ilieș și nu putea să nu îți placă Fashion Roots, colecția lui Mihai Felician Păcurar, a declarat Gabriel Horț, moderatorul fashion show-ului.

Prima zi a evenimentului a adus în scenă 8 colecții de licentă, urmând ca a doua zi alți 8 studenți alături de 3 masteranzi să își prezinte creațiile.

Cosmic state of mind

Colecția studentei Ianc Alexandra a cuprins ținute ce se evidențiază prin imprimeuri digitale spectaculoase, cu motive cosmice. Din punctul de vedere al liniei croiului, accentul ținutelor a căzut pe umeri și șolduri. Ținutele artistei au fost apreciate pentru alternarea de succes a materialele fluide cu cele rigide, dar și datorită formelor geometrice cu drapaje.

Liquid sound


Angelescu Isabela a prezentat o colecție despre care spune că se adresează femeii sensibile, dar în același timp noncomformiste, în tonuri de alb și negru sau colorate, materiale transparente sau opace, care dezvăluie spiritul dezinvolt, tânăr, sensibil și ușor rebel care nu suportă gândul de uniformă pe stradă.

Look urban sau tribal

Teodorescu Alice cu Urban Games, Fulop Tunde (Intrinsic times)Hora Andreea (70′s zip rock) și Constantinescu Alina (Tribal touch) au îmbinat texturi diferite pentru a crea look-uri purtabile, urbane prin grafica și culori sau cu accente tribale.

Tea party with Alice

Ilieș Lavinia a revigorat prima seară cu o interpretare vie a clasicei povești Alice in Wonderland.

Ținutele bine structurate, motivele chessboard și accente de roșu au reușit, după cum spune artista, o împletire a visului cu realitatea.

Fashion roots

Păcurar Mihai Felician a fost de departe senzația primei seri a fashion-show-ului. Colecția lui a întruchipat femeia folk – ființa perfectă care are încredere în forțele proprii dar fără să-și piardă din delicatețea și vulnerabilitatea caracteristică femeilor.

Coafurile împletite, combinațiile între grecesc, hippie, natural și școlăresc, inpirația folk și croiul perfect al ținutelor i-au asigurat tânărului designer un loc între favoriții show-ului.

De coafura și machiajul colecției lui s-a ocupat cunoscutul make-up artist, Sergiu-Marian Bechian. Coafura aleasă pentru colecția Fashion roots își are originea în arta de împletire africană, care făcea diferența între clasele sociale. În prezent, pe continentul african, dacă lași pe cineva să-ți împletească părul dai dovadă de respect, bunăvoință și prietenie. Am încercat să ofer modelelor lui Mihai un aspect tineresc, proaspăt și modern, printr-o coafură care pune în evidență linia gâtului și fizionomia feței – și implicit a machiajului care pune în evidență tenul proaspăt și bronzat natural. Ochii i-am conturat în nuanțe deschise, iar pentru buze am ales un ruj roșu. Pomeții i-am conturat cu nuanțe de la piersic, roz până la maro! Sprâncenele sunt conturate în nuanțe deschise pentru a nu aspri trăsăturile modelului! Am dat tenului un aspect de porțelan umed, cu un machiaj care nu distrage atenția de la outfituri, a spus Sergiu.

Stripes delusion

Cea de-a doua zi a fashion showului a început cu studenta Rogojan Alina. Ea a propus o colecție pret-a-porter care are ca elemente principale dungile și culorile neon.

Ținutele compuse din salopete și hanorace cu gulere și glugi supradimensionate au fost marcate prin combinația contrastantă de materiale: bumbac și mătase naturală.

O colecție vibrantă, cu un joc spectaculos de dungi și culoare!

Misteries of solaris, Origami folds și Maya’s Revelation

Colecția studentei Maxim Sanya a uimit prin unicitatea coregrafiei modelelor și prin măștile aurii, iar Alexandra Hîrceagă a adus un plus de calm pământenesc prin notele aboriginale ale hainelor.

Colecția Adrianei Gava a surprins prin arhitectura curată a ținutelor, specifică tehnicii origami. O colecție simbol, extravagantă, care se adresează unei femei tinere, inteligente, echilibrate, o colecție care combină tehnica origami cu arta constructivistă, artă care își elaborează ideologia plecând de la dinamismul futurist și geometria cubismului, ne spune designerul.

Organic structures

Colecția studentei Csilla Antall a promovat îmbinarea dintre culorile nude și cele radiante, asortate cu cizmulițe nude, iar Coc Loredana Adela conturat colecție organică, structurată în jurul confortului și al atenției pentru detalii și materiale, printr-o abordare ecologică asupra modei de azi, un concept dominat de o mai mare atenție asupra propriei persoane.

Children of the wild

Roth Iringo Xenia a promovat un look lejer, inspirat de creaturi mistice.

Suntem cu toții deosebiți și vrem să lăsăm amprenta noastră în viața pământeană efemeră pentru generațiile viitoare.

Ținutele din colecția Children of the wild se bazează pe stări descrise prin ajutorul unor fiare precum: amphisbaena, basilicul, caladriusul, centaurul, cioara, ibexul, râsul, manticorul, unicornul și lupul, a spus designerul.

Ichigo’s

Istrătescu Bianca a avut singura colecție adresată bărbaților.

Atunci când am început să schiţez colecţia, m-am gândit la portretul robot al tânărului român pe care mi-aş dori să îl văd mergând pe stradă, natural, păşind cu încredere, relaxat și fără teama că cineva l-ar putea ridiculiza, a spus Bianca.

Candy dream și Skelet On Skelet Off

Cei trei masteranzi care și-au prezentat colețiile la sfârșitul serii sunt:

Henter AporAngels and Demons

Laţcu ŞtefaniaCandy dream și

Muntean AndreeaSkelet On Skelet Off


Angels and Demons

Despre colecția lui, Apor spune că e inspirată din caracteristicile oamenilor. Am exploatat la maximum proprietățile umane: bune și rele, și am mărit aceste însușiri. Am renunțat la granițele rațiunii în favoarea supranaturalului. Tema colecției este bazată pe contraste cum ar fi: îngeri și demoni, bine și rău, alb și negru. Colecția povestește despre acoperirea caracterului, înșelăciune, despre mască, camuflarea răului în bine și despre depravarea interiorului. Materialul pe care l-am folosit este un fel de piele întoarsă sintetică, iar ținutele care ies în evidență fac parte din viața de noapte. Forma ținutelor, culoarea lor albă, țipătoare în noapte, în umbre și lumini, se potrivește de minune în club, în viața de noapte. Se potrivesc la fel de bine și în piese de teatru, în videoclipuri sau chiar pentru animatoarele dintr-un club.

Cele două seri de fashion show s-au încheiat astfel într-o notă extravagantă,  optimistă pentru viitorul designerilor care abia au ieșit de pe porțile facultății.

Imagini de Vlad Sancira și Gabriel Vișan

Categorii
Actualitate

Renovarea Castelului Huniade, cea mai veche clădire din oraș, în linie dreaptă. Vezi aici cât costă lucrarea

Galerie Foto

Aproape 53 de milioane de lei costă renovarea Castelului Huniade, care găzduiește Muzeul Banatului din Timișoara. Majoritatea banilor provin de la Uniunea Europeană datorită unei finanțări obținute de Consiliul Județean Timiș. Instituția contribuie la realizarea proiectului cu aproape 20 de milioane de lei cu tot cu TVA, care va fi recuperat de la stat. Potrivit coordonatorului de proiect, Angela Glăman, după reabilitare, Castelul Huniade, cea mai veche construcție din oraș, va constitui un punct de atracție pentru turiștii români și străini. Deocamdată, se lucrează la caietul de sarcini necesar organizării licitației pentru desemnarea firmei care va realiza lucrările. Renovarea clădirii ar putea începe în primăvara anului viitor dacă licitația nu va fi contestată. Este o lucrare complexă, se lucrează cu specialiști atestați de Ministerul Culturii. Clădirea va fi consolidată prin foraje cu injectări de bentonită privind îmbunătățirea terenului de fundare până la – 8 metri și pe unele porțiuni chiar până la – 11 metri, a declarat pentru www.oradetimis.ro Angela Glăman. În curtea interioară zidurile vor fi parțial reconstruite și conservate. Lucrarea trebuie să fie gata până la finele anului 2014. Până atunci, Muzeul Banatului rămâne închis publicului. În ceea ce privește partea de peisagistică, nu s-au purtat deocamdată discuții. Rămâne de văzut dacă unii copaci care ascund castelul vor fi tăiați sau nu.

Categorii
Actualitate

Am carnetul meu, sunt PSD-ist!

Liderul PSD Timiș, Titu Bojin, a prezentat joi noul model al carnetelor de partid. Nu vor mai fi fantome care să apară pe tabele doar în dorința de a ne grozăvi că avem membri, a spus Bojin. Noile carnete ale social-democraților arată precum niște carduri, au număr și serie, CNP. Toate sunt semnate de președintele PSD la nivel național, Victor Ponta. 1.250 de astfel de carnete au fost deja distribuite în Timiș, urmând ca diferența până la 9.800 – câți membri are organizația județeană a PSD – să fie acoperită pe parcurs.

Categorii
Actualitate

Maestrul Ingo Glass sculptează “Spaţii libere” la Timişoara

Cele şapte decenii de existenţă ale sculptorului german Ingo Glass (n. 9 aprilie 1941) vor fi sărbătorite şi la Timişoara, locul de baştină al cunoscutului artist. Pe parcursul a mai bine de o lună, Muzeul de Artă va găzdui o serie de lucrări ale maestrului stabilit la München, Germania, reunite sub genericul Spaţii libere. Expoziţia va fi vernisată joi, 30 iunie, de la ora 18.00, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii. Vor prezenta criticii de artă Christian Glass şi Ileana Pintilie, alături de directorul Muzeului de Artă Timişoara, Marcel Tolcea. Lucrările sculptorului german vor putea fi admirate de iubitorii de artă până pe 7 august.

Timişorenii nu sunt însă străini de opera cunoscutului sculptor avangardist, în oraşul de pe Bega fiind expuse trei sculpturi monumentale ce-i poartă semnătura: Deschidere (monument ridicat în 1991, pe Calea Martirilor), Hommage a Vasarely (sculptură futuristă din metal colorat, expusă în 2003, pe Calea Martirilor) şi Portal (monument amplasat în 2009, în scuarul de pe Bulevardul Michelangelo).

Categorii
Actualitate

Brigitte Sfăt și Ilie Năstase, haine de 12.000 de euro pentru nunta regală

Galerie Foto

Nunta prinţului Albert de Monaco (53 de ani) cu fosta înotătoare Charlene Wittstock (33 de ani), eveniment care va avea loc sâmbătă, i-a pus pe jar pe Ilie Năstase (64 de ani) şi pe Brigitte Sfăt (33 de ani), iubita fostului tenismen.

Doamne, cât ne-am chinuit să facem rost de aceste ţinute. Multe case de modă au evitat să ne facă hainele, doar pentru că le-am spus că este vorba despre o nuntă regală. Abia am găsit o firmă mai curajoasă, a spus Brigitte, ţinându-l strâns de braţ pe Ilie, chiar în pragul casei din Bucureşti. Aşa e, a fost greu să-i găsim rochia aceasta superbă Brigittei, glumeşte Năstase, în timp ce ne şopteşte la ureche preţul vestimentaţiei: 1.600 de euro!

Ţinutele au costat 12.000 de euro

De altfel, pentru întreaga garderobă, cei doi au cheltuit 12.000 de euro. Doar e o nuntă regală. Va ţine trei zile şi trei nopţi. Uite, ce rochie frumoasă am! E personalizată, adică are schimbări pe ici, pe colo… numai să nu mă trezesc că mai văd vreo doamnă îmbrăcată la fel, ne-a declarat Brigitte.

Categorii
Actualitate

Peisarheologia lui Ciprian Bodea – meditaţii pe marginea unui Deal din Deal

Galerie Foto

Expoziţie surpriză! Este prima de acest gen la care particip şi s-ar putea ca organizatorii ei, Marie-Jeanne Bădescu şi Mircea Florian Rista, să parafeze cu această ocazie o adevărată premieră, oferindu-ne o nouă formulă de organizare a expoziţiilor. Evenimentul, celebrator prin natura sa, dublat de surpriză, este o întâmplare ce a avut loc în seara de Sânziene, când tânărul pictor timişorean Ciprian Bodea, coborând treptele de la intrarea Galeriei 28, avea să descopere cu uimire că fusese invitat la propria sa expoziţie. Ea se numeşte Deal din Deal şi este prima sa expoziţie personală. Printre cei prezenţi, care au umplut la refuz galeria, era şi fostul său profesor de la Institutul de Arte din Timişoara, Constantin Flondor, precum şi câţiva dintre membrii grupului Noima, grup cu care a debutat în anul 2003.

Expoziţia este o provocare pe mai multe planuri, şi conspiratorii evenimentului par suficient de apropiaţi de artist pentru a-şi permite organizarea lui fără riscul de a fi repudiat intenţiile autorului. În ceea ce mă priveşte, singura mea legătura cu Ciprian Bodea este o pictură de 120×120 cm., care reprezintă un deal verde. Un motiv des folosit în pictura românească contemporană şi a cărui paradigmă dominant romantică a fost pusă la încercare atât de dorinţa artiştilor de a se apropia, cât şi aceea de a se distanţa faţă de tradiţia reprezentării sale pe pânză.

Forme de relief stau mute, nemişcate, reuşind să spună celor ce le privesc cum este să taci. Neaşteptând nimic, ele se uită încremenite afară, netulburate, înspre trupurile noastre. Le lipseşte uimirea. Dealurile doar sunt, spune Marie-Jeanne Bădescu în catalogul expoziţiei. Pictura „Deal din Deal” doar este, aş adăuga la rândul meu. Sub acest îndemn, singurul lucru pe care pot să îl fac este acela de a tăcea şi a lăsa contemplarea să îşi facă jocul liber prin mansardele minţii.

Rezultatul raportării mele în faţa dealului verde al lui Ciprian Bodea este un comentariu interior a cărui materie primă este produsă de impactul vizual cu tabloul, un proces de peisarheologie mentală provocat de imagine şi, nu în ultimul rând, o speculaţie despre ce a simţit artistul.

Ce motiv ar putea să mă facă să îmi pun şevaletul în faţa unui deal? Pădurea, dealul, muntele, sunt locuri enigmatice de refugiu şi supravieţuire. Simţim acest lucru de câte ori ne apropiem de ele. Locurile odată părăsite în istorie invită la o reîntoarcere. Studiile dedicate acestui subiect leagă fascinaţia în faţa dealului de dorinţa noastră de explorare a unei istorii potenţial ascunse între formele sale şi de un escapism din lumea în care trăim. Odată ajuns în faţa dealului, descoperi că suprafaţa pânzei devine un prag între două lumi pe care ai opţiunea să urmăreşti docil realitatea sau să o sublimezi până la limita unui semn iconic. Au făcut-o în mod obsesiv atât plain-air-iştii francezi, cât şi Horia Bernea, căruia generaţiile care l-au urmat, incluzând aceea a lui Ciprian Bodea, îi datorează focusul spre decopertarea arhetipurilor ascunse în formele naturale.

Organizatorii expoziţiei-surpriză şi-au asumat un risc pe care nu avem de unde şti dacă Ciprian Bodea şi l-ar fi asumat vreodată, deşi la vernisaj a fost copleşit de gest. Un risc pe care cercetătorul şi specialistul în calculatoare, domnul Horia Gligor, între altele un colecţionar cunoscut din Timişoara, nu a ezitat să îl exprime la deschiderea vernisajului şi care constă în proximitatea vizuală cu care dealul lui Ciprian Bodea se intersectează prin expresiile sale de tehnică formală cu dealul lui Horia Bernea. Pe unii îi descumpăneşte acest lucru, pe alţii îi stimulează. Personal cred că domnul Mircea Florian Rista, un expert în branding din România, cel care a organizat această diversiune artistică mutând peste noapte lucrările lui Ciprian Bodea de la firma Green Studio, la Galeria 28, a fost stimulat de idea integrării şi recuperării pe care o poate provoca dealul lui Ciprian Bodea în peisajul artistic de astăzi. Surpriza, în acest sens, devine o revelaţie pentru un spirit preocupat în restituirea şi restaurarea unui model care ne atrage atenţia asupra artistului-observator şi autoobservator emotiv al procesului artistic, a importanţei craftului de breaslă meşteşugărească şi continuării tradiţiei.

Dar ce este atât de fascinant legat de deal încât motivul său este reluat cu atâta obstinaţie de-a lungul generaţiilor? În primul rând cred că este sentimentul de pierdere pe care îl suferim în epoca modernă de câte ori asistăm la schimbările şi transformările care au loc în jurul nostru. În perioada anilor ‘70-’80, cercetările teoretice legate de percepţia peisajului natural au făcut obiectul unor studii importante şi au dus chiar la încercarea formulării unei psihologii a peisajului. Ce este remarcabil este faptul că, exact în aceeaşi perioadă, Bernea, Lucian Grigorescu, Paul Gherasim sau Constantin Flondor au formulat un enunţ estetic legat de peisajul din pictură şi au contribuit la crearea unor arhetipuri ce au rămas un model în istoria artei plastice româneşti.

Ciprian Bodea se înscrie în prelungirea unui efort de descifrare a peisajului plecând de la un model care părea epuizat în anii ‘80. În felul acesta, experienţa dealului din deal devine o experienţă legată de moştenirea evolutivă a motivului. Dealul – doar este – oferit printr-o picto-ideo-gramă preluată de acolo de unde fusese lăsată de predecesorii săi. Experienţa sa în faţa motivului este un proces de preluare, prelucrare şi extragere a unor informaţii încifrate în tehnica de reprezentare sau în compoziţie. El se apropie de motiv cu atitudinea unui restaurator imaginativ de stimuli care generează valori estetice noi şi un comportament diferit. Motivul dealului şi istoria sa sunt redeschise în 2011 pentru a fi confruntate cu „dealul total” aflat în ţesătura sensibilă a memoriei sale. De aici încolo Ciprian Bodea trece de la poziţia de restaurator la aceea de constructor, identificând sensuri ascunse ce ţin de orientarea sa într-un spaţiu în care obiectului mental îi sunt atribuite principii de desfăşurare (forma, linie, culoare, textura,) ce ţin de percepţia directă a unui obiect real. Partea cea mai interesantă a experimentului său stă în identificarea unor variabile care ţin de poziţia observatorului aflat în plain-air-ul său mental.

Într-unul dintre tablouri linia orizontului dispare total şi ceea ce este oferit privitorului este un pătrat verde de 120×120 cm, în care se întrezăreşte comisura de întâlnire între ceea ce presupunem că ar fi o întâlnire între dealuri. Scoate imaginar acest tablou din expoziţie şi pune-l într-un anturaj de forme generice şi atunci vei vedea drumul parcurs de Ciprian Bodea în explorarea sa. Dealul lui Ciprian Bodea este un deal a cărui complexitate poate fi descifrată, dacă ne închipuim că observatorul se mişcă în faţa şi în spatele pânzei. Sugestiile oferite de textura fină de „ace de brad” produc o extrapolare a obiectului său în spaţiul expoziţional, de parcă un deal sau un munte ar încerca să survoleze limitele unei ferestre transparente aflate în real. Dealul Total al lui Ciprian Bodea are un genius loci ce este pitit într-un loc mental. Ieşirea sa la peisaj este o invitaţie de revizitare a unui arhetip celebru în arta plastică românească şi de explorare a unei geografii cognitive ce îl pune într-o nouă lumină.

Galeria 28, condusă de Marie-Jeanne Jutea Bădescu şi Ovidiu Bădescu, se află în Timişoara, pe Strada BRÂNCOVEANU 28. Expoziţia este deschisă în perioada iulie-august. Publicul şi colecţionarii interesaţi să o vizioneze sunt rugaţi să telefoneze la tel: 0256-246-599.

Categorii
Actualitate

Arta culinară se dă în spectacol, în weekend, la Timişoara

Galerie Foto

Un adevărat regal gastronomic îi aşteaptă pe gurmanzii oraşului în acest sfârşit de săptămână, pe platoul stadionului Dan Păltinişanu, unde sute de bucătari din ţară şi străinătate se vor întrece în arta gătitului.

Echipe din Timişoara, Cluj, Bucureşti, Constanţa şi Iaşi, dar şi din Republica Moldova, Israel, Serbia sau Franţa îşi dau întâlnire în acest sfârşit de săptămână, la Timişoara, unde se va desfăşura Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber, singura competiţie gastronomică din România certificată de World Association of Chefs Societies. Gazda evenimentului va fi maestrul Antonio Passarelli, care le va oferi spectatorilor demonstraţii gastronomice cum doar el ştie să o facă, timişorenilor pasionaţi de arta gătitului fiindu-le oferită şi ocazia întâlnirii cu Gissur Gudmundsson, preşedintele World Association of Chefs Societies (Asociaţia Mondială a Organizaţiilor de Bucătari), prezent pentru prima dată la Timişoara. Alţi invitaţi de seamă vor fi Ragnar Fridriksson, office managerul WACS, şi Sergiu Nedelea, preşedintele Federaţiei Somelierilor din România care, alături de o echipă de somelieri, va organiza degustări de vinuri şi demonstraţii de sabrare a sticlelor de şampanie. În plus, timişorenii îi vor putea urmări şi pe maeştrii bucătari Mărioara Vârtop, Nicolae Guştere şi Daniel Cheregi, câştigătorii Trofeului Golden Balkan Chef, competiţie care s-a desfăşurat în luna aprilie la Belgrad.

Organizat de Asociaţia Naţională de Gastronomie, evenimentul şi-a propus să ridice gătitului de la rangul de „obligaţie conjugală” la statutul de artă, scoţându-i pe bucătari din spaţiul lor tradiţional de lucru şi transformându-i în adevărate vedete. Maeştrii în artele culinare au ocazia să-şi exerseze talentul şi creativitatea, concurând pentru Cupa Banatului, dar şi alte trofee aferente fiecărei secţiuni a concursului.

Cei mai câştigaţi vor fi însă timişorenii care au ocazia să deguste din toate specialităţile pregătite în aer liber de către bucătari: de la platouri festive şi dulciuri, până la grătare şi tot felul de preparate la ciaun. În plus, sâmbătă, 2 iulie, de la ora 13.00, gurmanzii au ocazia să fie martori ai unui nou record gastronomic internaţional: cea mai mare mâncare cu ciolan afumat. Într-o tavă de 16 mp, bucătarii timişoreni vor găti aproape 250 de bucăţi de ciolan afumat cu fasole, spectatorilor urmând a le fi oferite peste 1.250 de porţii.

Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber se va desfăşura între zilele de vineri şi duminică, 1-3 iulie, între orele 10.00 şi 22.00, la Stadionul Dan Păltinişanu din Timişoara.

Categorii
Actualitate

Trei zile de umor pe ecran mare!

Galerie Foto

Au promis sprijin pentru Timişoara în cursa pentru titlul de Capitală Culturală a Europei şi se ţin de cuvânt. Vorbim despre francezii din oraşul de pe Bega, care le pregătesc cinefililor timişoreni un nou ciclu de proiecţii, de această dată în aer liber – Festivalul filmului de umor. Evenimentul, care va avea loc pe parcursul lunii iulie în trei locaţii diferite din Timişoara, este unul dintre proiectele puse la cale de autorităţile locale în colaborare cu Institutul Francez, menite a pregăti candidatura oraşului de pe Bega pentru titlul de Capitală Culturală Europeană după anul 2020.

Trei seri lejere de vară dedicate umorului le propune Institutul francez timişorenilor, filmele pregătite cu ocazia noului festival fiind alese astfel încât să poată fi savurate de întreaga familie, de la cei mari până la cei mai mici. Astfel miercuri, 6 iulie, în Grădină de vară a sălii Capitol, va fi proiectat filmul Capra / La chevre, de Francis Veber, cu Pierre Richard. Marţi, 12 iulie, distracţia se mută în Piaţa Traian, atmosfera fiind încălzită de actorii Christian Clavier şi Thierry Lhermitte, protagoniştii comediei Bronzaţii / Les Bronzes de Patrice Leconte. Ambele filme vor fi subtitrate în limba română. Ultima dintre serile Festivalului filmului de umor este programată pentru miercuri, 20 iulie, în Piaţa Unirii, unde va fi proiectat filmul Marea hoinăreală / La grande vadrouille de Gerard Oury cu inegalabilul Louis de Funès (subtitrare în limba engleză).

Toate proiecţiile vor începe de la ora 21.30, iar accesul publicului va fi liber.

Citeşte şi:

Festival de film de umor – sprijin francez pentru Timişoara în cursa pentru titlul de Capitală Culturală a Europei