De ce a intrat România în recesiune ?

După cum este cunoscut, România a intrat în recesiune în ultimul trimestru al anului 2008, cele mai grave consecințe ale acestui fenomen fiind diminuarea în numai doi ani a Produsului Intern Brut Nominal (PIB) cu 8,3% şi a numărului mediu de salariați cu 13,4%. După ce România a înregistrat, în perioada 2000 – 2008, o creştere a PIB de 67,3% şi a numărului mediu de salariați de 6,1%, au urmat, deci, doi ani de gravă recesiune. Dar care sunt cauzele acestei disfuncții social-economice? De ce a intrat România în recesiune după o perioadă de nouă ani de boom economic?

În opinia mea, creșterea nesustenabilă a consumului în perioada 2000-2008 reprezintă principala cauză a declinului economic care a afectat atât de grav România în ultimii trei ani. Datele prezentate în tabelul următor reflectă foarte clar această disfuncție critică a procesului de creștere economică menționat.

% din PIB

Perioada
Consum
Economisire
Exporturi nete
Investiții
Datoria externă

2001
92,450
17,824
-10,274
22,202
31,156

2002
89,992
18,667
-8,659
22,002
36,302

2003
94,856
16.149
-10,735
21,968
38,048

2004
96,793
15,317
-12,110
23,670
39,017

2005
98,189
14,650
-12,839
23,286
39,184

2006
99,218
16,080
-15,298
26,458
43,961

2007
99,763
17,562
-17,325
30,975
49,330

2008
96,667
19,693
-16,360
31,260
50,157

2009
87,225
21,130
-8,355
25,380
71,952

2010
85,585
22,166
-7,751
26,462
78,173

Într-adevăr, datele din tabelul precedent reflectă foarte clar că stimularea consumului în detrimentul economisirii, al investițiilor și al exporturilor a reprezentat factorul determinant al boom-ului economic românesc din primii opt ani ai deceniului trecut. Pe de altă parte, analizând datele precedente rezultă la fel de clar că această preferinţă exagerată pentru consum şi nivelul scăzut al economisirii și al investițiilor, precum şi exporturile nete sistematic negative au determinat o depreciere acută a competitivității produselor fabricate în România pe piețele interne şi externe, pe de o parte, şi niveluri nesustenabile ale deficitelor comerciale şi ale îndatorării externe, pe de altă parte.

În sfârșit, comparând nivelurile consumului final, ale economisirii și ale exporturilor nete la începutul și la sfârșitul deceniului trecut din Germania, din Japonia, din Statele Unite și din China, niveluri prezentate în tabelul următor, cu variabilele similare din tabelul precedent, se poate observa fără nici o dificultate că recesiunea devine inevitabilă la un moment dat în țările unde consumul final reprezintă un scop în sine, așa cum este cazul României și al SUA, dar poate fi atenuată sau contracarată prin stimularea sistematică a economisirii, a investițiilor în produse competitive și a exporturilor, așa cu este cazul Germaniei, al Japoniei și mai ales al Chinei.

% din PIB

Perioada
Indicatori
Germania
Japonia
SUA
China

2001
Consum
75,973
71,776
87,894
60,718

Economisire
19,510
26,895
16,485
37,581

Exporturi nete
4,517
1,329
-4,379
1,701

Investiții
19,490
24,757
19,288
36,268

2010
Consum
71,062
74,812
93,127
42,860

Economisire
22,807
23,770
11,583
53,983

Exporturi nete
6,131
1,418
-4,710
3,157

Investiții
17,406
20,211
15,911
48,774

Într-adevăr, datele din precedentul tabel reflectă faptul că stimularea consumului în detrimentul economisirii, al investițiilor şi al exporturilor genearează, mai devreme sau mai târziu, colapsul competivității pe pieţele interne şi externe. Drept urmare, vor creşte până la un nivel nesustenabil deficitele comerciale şi datoriile externe. Cu alte cuvinte, recesiunea şi insolvența devin inevitabile pentru orice țară în care sunt neglijate în mod sistematic economisirea, investițiile și exporturile, dar sunt favorizate, în schimb, consumul și importurile.

Așa cum rezultă din studiul de caz anterior, procesele de creștere economică în care valoarea însumată a consumului final, a economisirii şi a exporturilor este, în mod sistematic mai mare decât valoarea PIB, calculată prin însumarea veniturilor brute din muncă și din capital, sunt procese nesustenabile și inerent recesive, deoarece consumul final excedentar în raport cu veniturile brute din muncă și din capital nu poate fi finanțat decât prin îndatorare externă. Această constrângere de tip determinist reprezintă, deci, cauza fundamentală a actualei crize economice din SUA şi a contagiunii sale globale. Din acest motiv, recesiunea și stagnarea economică din ultimii trei ani nu a putut fi contracarată în mod eficace nici în România, nici în SUA și nici în celelalte țări care au stimulat consumul în detrimentul economisirii , al investițiilor şi al exporturilor. În acest caz, așa cum era de așteptat, aceeași cauză a determinat aceleași efecte. Spre deosebire, țările în care creșterea economică s-a bazat pe stimularea economisirii, a investițiilor şi a exporturilor au reușit să contracareze mult mai eficace efectul de contagiune al colapsului economic american de acum trei ani. Din această perspectivă, ar mai fi de subliniat faptul că, în pofida aparențelor, nu există o similitudine cauzală a recesiunii din SUA şi din România, deoarece contextul cauzal specific colapsului economiei americane a fost extrem de diferit în comparație cu cel din România. Astfel, în timp ce competivitatea economiei americane s-a diminuat semnificativ în ultimul deceniu, deși cheltuielile SUA pentru învățământ și cercetare-dezvoltare (CD) au fost, în această perioadă, la fel de mari ca în perioadele precedente, în cazul României, deprecierea competitivității nu a fost determinată doar de intensificarea competiției globale pentru resurse şi piețe, sau de ineficacitatea cheltuielilor pentru învățământ și CD, la fel ca în cazul SUA, ci mai ales de nivelul critic al cheltuielilor pentru învățământ şi CD. Studiul de caz prezentat în continuare reflectă tocmai această relație dintre cheltuielile pentru învățământ şi CD, pe de o parte, și dinamica exporturilor nete, precum și a așa-numitelor exporturi de înaltă tehnologie (EIT), pe de altă parte.

% din PIB

Perioada
Indicatori
Germania
Japonia
SUA
China
România

2001
Cheltuieli cu învățământul
4,312
3,343
4,910
2,124
3,107

Cheltuieil CD
2,536
3,110
2,714
0,953
0,397

EIT
4,670
2,395
1,716
3,660
1,318

Exporturi nete
4,517
1,329
-4,379
1,701
-10,274

2008
Cheltuieli cu învățământul
4,780
3,640
5,740
2,308
4,224

Cheltuieli CD
2,820
3,441
2,948
1,440
0,590

EIT
3,914
2,035
1,072
7,712
1,688

Exporturi nete
6,137
1,418
-4,710
3.157
-16,360

În opinia mea, datele din tabelul anterior reflectă, în mod indubitabil, faptul că pe parcursul ultimului deceniu China a surclasat în competiţia globală pentru resurse, piețe și competivitate atât Germania și Japonia, cât și SUA. Astfel, China a devenit în 2008 cea mai competitivă ţară la nivel global în ceea ce priveşte exporturile EIT, deși în 2001 ocupa doar locul patru, după SUA, Japonia și Germania, într-un clasament al celor mai mari exportatori de EIT. Sic transit gloria mundi !

Din această perspectivă, pot fi formulate următoarele concluzii:

• Intrarea României în recesiune, la sfârșitul anului 2008, a fost determinată în cea mai mare măsură de cauze endogene;
• Creșterea nesustenabilă a consumului în perioada 2001-2008, nivelul inadecvat al economisirii şi al investițiilor, deprecierea competivității, persistența şi nivelul critic al deficitelor comerciale, nivelul extrem de scăzut al cheltuielilor pentru învățământ și CD, ineficacitatea activităților de CD şi intensificarea competiției globale pentru resurse, piețe şi competivitate reprezintă principalele cauze ale crizei economice din România;
• Diminuarea consumului final, stimularea ecomomisirii şi a investițiilor pentru creșterea competivității pe piețele interne și externe, precum și creșterea semnificativă a eficacității învătământului şi a activităților de CD reprezintă cele mai adecvate soluții de contracarare a crizei economice din România.

Evident, obiectivele şi soluțiile strategice menționate reprezintă mijloace absolut necesare pentru atenuarea şi contracararea crizei economice din România. Cu toate acestea, se pare că nici autoritățile politice şi nici opinia publică nu au înțeles încă de ce a intrat România în recesiune şi ce ar trebui făcut pentru atenuarea și contracararea acestui cataclism social-economic. Aceasta este, ca întotdeauna, adevărata problemă!

Surse de date:

1. IMF, World Economic Outlook Database, 2011.
2. UN, International Trade Statistics Yerbook, 2009.
3. UN, International Trade Statistics Yerbook, 2010.
4. INSSE, Anuarul Statistic 2009.
5. INSSE, Buletin statistic lunar, Nr. 6/2011.