Esentialele oceanografiei

Prezentare generala

Descriere

Pentru cursuri de introducere in Oceanografie.

„Cum functioneaza oceanele?” Pentru a ajuta elevii sa gaseasca raspunsurile, Trujillo si Thurman prezinta discutii aprofundate si riguroase despre concepte oceanografice si demitifica stiinta pentru studentii care nu stiinta. Abordarea sistemelor lor evidentiaza relatia interdisciplinara dintre fenomenele oceanografice si modul in care aceste fenomene afecteaza alte sisteme terestre. Informatiile stiintifice din geologie, chimie, fizica si biologie sunt incorporate pentru a ilustra modul in care fiecare dintre aceste discipline se raporteaza la ocean. Aceasta combinatie unica de rigoare si accesibilitate a facut din Essentials of Oceanography cea mai bine vanduta carte scurta – si una dintre cele mai vandute perioade – pe piata.

Uita-te inauntru

Capitolul proba este disponibil pentru descarcare in format PDF.

Acest material este protejat conform tuturor legilor privind drepturile de autor, deoarece exista in prezent. Nici o portiune din acest material nu poate fi reprodusa, sub orice forma sau prin orice mijloace, fara permisiunea in scris a editorului.

Caracteristici

O abordare cu adevarat interdisciplinara – reuneste sferele interrelationate care compun sistemele Pamantului in raport cu oceanele: oceanografie geologica, oceanografie chimica, oceanografie fizica, oceanografie biologica.

Revizuit puternic si imbunatatit de catre studenti – feedback-ul Gathers cu privire la fiecare editie de la sute de studenti la cursuri, mici discutii si sesiuni unu la unu.

„Studentii intreaba uneori” – Aceasta caracteristica foarte populara pune intrebari reale , deseori distractive, adresate de catre studenti si raspuns de autor (de ex., „De ce degetele mele se infunda in mod ridicat cand stau in apa mult timp? „;” Se pot rupe valurile interne? „)

Organizarea tematica a casetelor de functii – Repere de exemple si povesti captivante:

Caracteristicile istorice se concentreaza asupra evolutiilor istorice din oceanografie care se leaga de subiecte capitolale

Metodele de cercetare in oceanografie evidentiaza modul in care se obtin cunostinte oceanografice

Oceane si Oameni examineaza interactiunea dintre oameni si mediul oceanic.

„Oceanografia lucrurilor cotidiene” – ilustreaza asocierea dintre ocean si o serie de lucruri cotidiene.

Limbaj accesibil – Demonstreaza termenii stiintifici prin introducerea fiecarui termen nou cu etimonul sau ( etumon = adevaratul sens al unui cuvant).

Intrebari si exercitii de la sfarsitul capitolului – Ajutati elevii sa isi verifice intelegerea.

Nou pentru aceasta editie

„Intrebari-cheie” de la inceputul fiecarui capitol legate direct de „Declaratiile de concept” evidentiate din text – concentreaza atentia asupra conceptelor cheie.

Pictograme de animatii Geoscience:

– Conectati-va la punctele corespunzatoare din naratiune la o suita de animatii computerizate noi, de ultima generatie, create de Al Trujillo si un panou de educatori in domeniul stiintei, conceput special pentru 9 / E

– Ajutati elevii sa vizualizeze unele dintre cele mai provocatoare concepte oceanografice

– Include animatii cu: Formarea fondurilor subterane / tabelarilor si etapele dezvoltarii recifelor de corali; Modul in care poate fi gasita oja calcarosa sub adancimea compensarii calcice (CCD); Ekman Spiral si coasta inaltare / coborare; Modele de interferenta in valuri; Deep Scattering Layer (DSL).

Continut actualizat pe tot parcursul – include unele dintre cele mai recente evolutii in oceanografie, precum tsunami-urile recente din Oceanul Indian si uraganele Katrina, Rita si Wilma.

Mai multe casute de functii noi, organizate ca:

Caracteristici istorice care se concentreaza asupra evolutiilor istorice din oceanografie care se leaga de subiecte capitolale

Metode de cercetare in oceanografie care evidentiaza modul in care se obtin cunostinte oceanografice

Oceane si Oameni care examineaza interactiunea dintre oameni si mediul oceanic.

Tabele noi care organizeaza si rezuma mai bine datele importante .

Array

O gama extinsa de fotografii si ilustratii actualizate – Imbunatateste pachetul de ilustratii si face ca cifrele sa fie mai consistente pe tot parcursul.

Sectiunile extinse la sfarsitul capitolului „Exercitii de revizuire” si „Intrebari de gandire critica” – Ajutati elevii sa isi testeze cunostintele.

Cuprins

Introducere

I.1 Ce este Oceanografia?

I.2 Cum sunt oceanele Pamantului unice?

I.3 Ce este utilizarea rationala a tehnologiei?

Capitolul 1 – Introducere in planeta „Pamant”

1.1 Cate oceane exista pe Pamant?

    Cele patru oceane principale, plus unul

    Cele sapte mari?

    Compararea oceanelor cu continentele

1.2 Cum a fost realizata explorarea timpurie a oceanelor?

    Istorie timpurie

    Evul Mediu

    Epoca descoperirii in Europa

    Inceputul calatoriei pentru stiinta

    Istoria Oceanografiei … Pentru a fi continuat

1.3 Care este natura anchetei stiintifice?

    observatii

    Ipoteza

    Testarea

    Teorie

    Teorii si Adevar

1.4 Cum au fost create Pamantul si Sistemul Solar?

    Ipoteza Nebulara

    Protoearth

    Stratificarea densitatii si densitatii

    Structura interna a Pamantului

1.5 Cum au fost create atmosfera si oceanele Pamantului?

     Originea atmosferei Pamantului

     Originea oceanelor Pamantului

1.6 A inceput viata in oceane?

    Importanta oxigenului pentru viata

    Experimentul lui Stanley Miller

    Evolutie si selectie naturala

    Plantele si animalele evolueaza

1.7 Cat de vechi este Pamantul?

     Radiometric dating age

     Scala de timp geologica

Capitolul 2 – Tectonica placilor si podeaua oceanica

2.1 Ce dovezi sustine deriva continentala?

    Potrivirea continentelor

    Potrivirea secventelor de roci si lanturi montane

    Epoca glaciara si alte dovezi climatice

    Distributia organismelor

    Obiectii la modelul de deriva continentala

2.2 Ce dovezi sustine Tectonica placilor?

    Campul magnetic al Pamantului si paleomagnetismul

    Raspandirea etajului marii si caracteristicile bazinelor oceanice

    Alte dovezi din bazinele oceanice

    Acceptarea unei teorii

2.3 Ce caracteristici apar la limitele placilor?

    Caracteristici limitare divergente

    Caracteristici limitare convergente

    Transforma caracteristicile limitare

2.4 Testarea modelului: Care sunt unele aplicatii ale tektonicii placilor?

    Hotspoturi si Plume de manta

    Seamounts si Tablemounts

    Dezvoltarea recifelor de corali

    Detectarea miscarii placii cu sateliti

2.

5 Cum s-a schimbat Pamantul in trecut … Si cum va arata in viitor?

    Trecutul: Paleogeografie

    Viitorul: unele previziuni indraznete

2.6 Tectonica placilor … De continuat

Capitolul 3 – Provinciile marine

3.1 Ce tehnici se folosesc pentru a determina baimetria oceanica?

    soundings

    Sunete de ecou

    Profilele de reflexie seismica

3.2 Ce dezvaluie curba hiposografica a Pamantului?

3.3 Ce caracteristici exista pentru marjele continentale?

    Pasiv versus marjele continentale active

    Platou continental

    Panta continentala

    Canoanele submarine si curentii de turbiditate

3.4 Ce caracteristici exista in bazinele oceanelor profunde?

    Campiile abisale

    Varfurile vulcanice ale campiilor abisale

    Transee oceanice si arcuri vulcanice

3.5 Ce caracteristici exista de-a lungul Mid-Ocean Ridge?

    Caracteristici vulcanice

    Vents hidrotermale

    Zonele de fractura si defectiunile de transformare

Capitolul 4 – Sedimente marine

4.1 Ce este sedimentul litogen?

    Origine

    Compozitie

    Textura sedimentelor

    distribuire

4.2 Ce este sedimentul biogen?

    Origine

    Compozitie

    distribuire

4.3 Ce este sedimentul hidrogen?

    Origine

    Compozitie si distributie

4.4 Ce este sedimentul cosmogen? Origine, compozitie si distributie

4.5 Ce amestecuri de sediment exista?

4.6 Un rezumat: Cum sunt distribuite depozitele pelagice si neritice?

     Depozite neritice

     Depozite pelagice

     Modul in care sedimentele de pe podea marii reprezinta conditiile de suprafata

     Grosimea mondiala a sedimentelor marine

4.7 Ce evenimente sunt dezvaluite de sedimentele de pe fundul marii?

4.8 Ce resurse ofera sedimentele oceanice?

    Resurse energetice

    Alte resurse

Capitolul 5 – Apa si apa de mare

5.1 De ce are apa astfel de proprietati chimice neobisnuite?

    Structura atomica

    Molecula de apa

5.2 Ce alte proprietati importante are apa?

    Proprietatile termice ale apei

    Densitatea apei

5.3 Cat de sarat este apa de mare?

    Salinitate

    Determinarea salinitatii

    Compararea apei pure si a apei de mare

5.4 De ce variaza salinitatea apei de mare?

    Variatii de salinitate

    Procese care afecteaza salinitatea apei de mare

    Componente dizolvate adaugate si eliminate din apa de mare

5.5 Apa de mare este acida sau bazica?

    Scala pH

    Sistemul de tamponare cu carbonat

    Crestere recenta a aciditatii oceanice

5.6 Cum variaza salinitatea apei de mare la suprafata si cu adancimea?

    Variatia de salinitate a suprafetei

    Variatia salinitatii cu adancimea

    Halocline

5.7 Cum variaza densitatea apei de mare cu adancimea?

    Factorii care afecteaza densitatea apei de mare

    Variatia densitatii cu adancimea

    Pycnocline si Thermocline

5.8 Ce metode se folosesc pentru desalinizarea apei de mare?

     Distilare

     Procese de membrana

     Alte metode de desalinizare

Capitolul 6 – Interactiunea aer-mare

6.1 Care sunt cauzele anotimpurilor Pamantului?

6.2 Cum afecteaza incalzirea solara inegala pe Pamant?

    Distributia energiei solare

    Fluxul de caldura oceanic

6.3 Ce proprietati fizice are atmosfera?

     Compozitie

     Temperatura

     Densitate

     Continutul de vapori de apa

     Presiune

     Circulatie

     Un exemplu: Un Pamant Nonspinning

6.4 Cum influenteaza efectul Coriolis obiectele in miscare?

    Exemplul 1: Perspective si cadre de referinta pentru o etapa fericita

    Exemplul 2: O poveste a doua rachete

    Modificari ale efectului Coriolis cu latitudinea

6.5 Ce modele de circulatie atmosferica globala exista?

    Celule de circulatie

    Presiune

    Curele de vant

    granitele

    Celule de circulatie: idealizate sau reale?

6.6 Ce modele meteorologice si climatice prezinta Oceanul?

     Vremea versus clima

    vanturile

    Furtuni si fronturi

    Cicloni tropicali (uragane)

    Modelele climatice ale Oceanului

6.7 Cum se formeaza gheata de mare si aisbergurile?

     Formarea ghetii marine

     Formarea aisbergurilor

6.8 Ce cauzeaza efectul de sera al atmosferei?

    Bugetul de caldura al Pamantului si modificarile lungimii de unda

    Ce gaze contribuie la efectul de sera?

    Ce schimbari vor avea loc ca urmare a incalzirii globale sporite?

    Ce ar trebui sa fie facut pentru a reduce gazele cu efect de sera?

6.9 Poate fi valorificata energia de la vant ca sursa de energie?

Capitolul 7 – Circulatia oceanelor

7.1 Cum se masoara curentii oceanici?

     Masurarea curentului de suprafata

     Masurarea curentului profund

7.2 Cum sunt organizate curentii de suprafata oceanului?

    Originea curentilor de suprafata

    Principalele componente ale circulatiei suprafetei oceanului

    Alti factori care afecteaza circulatia suprafetei oceanului

    Curentii oceanici si clima

7.3 Ce cauzeaza inaltarea si infrangerea?

    Diverging apa de suprafata

    Apele de suprafata convergente

    Litoralul inconjurator si coborarea

    Alte cauze ale imbolnavirii

7.4 Care sunt modelele principale de circulatie a suprafetei in fiecare ocean?

    Circulatia Antarctica

    Circulatia Oceanului Atlantic

    Circulatia Oceanului Indian

    Circulatia Oceanului Pacific

7.5 Ce curente de ocean profund?

    Originea circulatiei termohaline

    Surse de apa adanca

    Circulatia apei profunde la nivel mondial

7.6 Puterea poate fi valorificata ca sursa de energie?

Capitolul 8 – Valuri si dinamica apei

8.1 Care sunt cauzele valurilor?

8.2 Cum se deplaseaza valurile?

8.3 Ce caracteristici au valurile?

    Terminologia valurilor

    Miscare circulara orbitala

    Valurile de adancime

    Valuri de adancime de apa

    Valuri de tranzitie

8.4 Cum se dezvolta valurile generate de vant?

    Dezvoltarea valurilor

    Modele de interferenta

8.5 Cum se schimba valurile in zona de surfing?

    Modificari fizice pe masura ce valurile se apropie de tarm

    Breakers si surfing

    Refractia valurilor

    Reflectia valurilor

8.6 Cum se creeaza tsunami?

    Efecte costiere

    Cateva exemple de tsunami istorice si recente

    Sistemul de avertizare pentru tsunami

8.7 Poate fi valorificata puterea din valuri ca sursa de energie?

     LIMPET 500: Un exemplu de centrala cu valuri

     Resurse energetice globale de valuri costiere

Capitolul 9 – Marele

9.1 Ce cauzeaza mareele?

    Forte generatoare de maree

    Tide Bulges: Efectul Lunii

    Tide Bulges: Efectul Soarelui

    Rotatia Pamantului si mareele

9.2 Cum variaza mareele in timpul unui ciclu lunar de maree?

    Ciclul lunar de maree

    Factori complicanti

    Predictie idealizata a mareei

9.3 Cum arata intr-adevar marea in Ocean?

     Puncte amfidromice si linii cotidiene

     Efectul continentelor

     Alte considerente

9.4 Ce tipuri de modele de maree exista?

     Schema mareelor ​​diurne

     Tipar de maree semidiurnal

     Model de maree mixta

9.5 Ce fenomene de maree apar in regiunile de coasta?

    Un exemplu de extreme de mare: Golful Fundy

    Curentii de maree de coasta

    Viraje: fapt sau fictiune?

9.6 Puterea mareelor ​​poate fi valorificata ca sursa de energie?

     Centrale electrice de maree

Capitolul 10 – Coasta: plaje si procese de coasta

10.1 Cum sunt definite regiunile de coasta?

    Terminologia plajei

    Compozitia plajei

10.2 Cum se misca nisipul pe plaja?

     Miscare perpendiculara pe litoral

     Miscare paralela cu Shoreline

10.3 Ce caracteristici exista de-a lungul tarmurilor erozive si depozitive?

    Caracteristicile Erosional Shores

    Caracteristici ale tarmurilor depunere

10.4 Cum se produc schimbarile nivelului marii in curs de aparitie si scufundare a tarmurilor?

    Caracteristici ale unor linii emergente

    Caracteristici ale scufundarii linii de tarm

    Modificari ale nivelului marii

10.5 Ce caracteristici prezinta Coasta SUA?

    Coasta Atlanticului

    Coasta Golfului

    Coasta Pacificului

10.6 Ce este stabilizarea grea?

     Groins si campuri inghinale

     jetties

     digurile

     seawalls

10.7 Ce alternative la stabilizarea grea exista?

     Restrictii de constructie

     Reamenajarea plajei

     relocare

Capitolul 11 ​​- Oceanul de coasta

11.1 Ce legi guverneaza proprietatea oceanelor?

     Mare Liberum si Marea Teritoriala

     Legea marii

11.2 Ce caracteristici prezinta apele de coasta?

    Salinitate

    Temperatura

    Curenti geostrofici de coasta

11.3 Ce tipuri de ape costiere exista?

     estuare

     Zonele umede costiere

     lagunele

     Mari marginale

11.4 Ce este poluarea?

    Poluarea marina: o definitie

    Bioanaliza de laborator standard

    Problema eliminarii deseurilor in ocean

11.5 Care sunt principalele tipuri de poluare marina?

    Petrol

    Namoluri de canalizare

    DDT si PCB-uri

    Boala cu Mercur si Minamata

    Poluare si gunoi fara puncte

Capitolul 12 – Viata marina si mediul marin

12.1 Ce sunt lucrurile vii si cum sunt clasificate?

     O definitie functionala a vietii

     Cele trei domenii ale vietii

     Cele cinci regate ale organismelor

     Clasificare taxonomica

12.2 Cum sunt clasificate organismele marine?

    Plankton (plutitoare)

    Nekton (inotatori)

    Benthos (Dwellers de fund)

12.3 Cate specii marine exista?

     De ce exista atat de putine specii marine?

     Specie in medii pelagice si bentice

12.4 Cum sunt adaptate organismele marine pentru conditiile fizice ale oceanului?

    Nevoie de suport fizic

    Viscozitatea apei

    Temperatura

    Salinitate

    Gaze dizolvate

    Transparenta ridicata a apei

    Presiune

12.5 Care sunt principalele diviziuni ale mediului marin?

    Mediul Pelagic (Marea deschisa)

    Mediul Benthic (fundul marii)

Capitolul 13 – Productivitatea biologica si transferul de energie

13.1 Ce este productivitatea primara?

    Masurarea productivitatii primare

    Factorii care afecteaza productivitatea primara

    Transmiterea luminii in apa oceanelor

    De ce sunt marile oceanelor atat de bogate in viata?

13.2 Ce fel de organisme marine fotosintetice exista?

    Plante purtatoare de seminte (Anthophyta)

    Algele macroscopice (mari)

    Algele microscopice (mici)

    Bacterii fotosintetice

13.3 Cum variaza productivitatea primara regionala?

    Productivitate in oceanele polare

    Productivitate in oceanele tropicale

    Productivitate in oceane temperate

    Compararea productivitatii regionale

13.4 Cum se transmit energia si nutrientii in ecosistemele marine?

     Fluxul de energie in ecosistemele marine

     Fluxul de substante nutritive in ecosistemele marine

13.5 Ce relatii de hranire oceanica exista?

     Strategii de hranire

     Niveluri trofice

     Eficienta transferurilor

     Lanturi alimentare, Webs alimentare si Piramida Biomasei

     Simbioza

13.6 Ce probleme afecteaza pescuitul marin?

    Ecosisteme marine si pescuit

    pescuitul excesiv

    Captura incidentala

    Managementul pescuitului

    Alegeri de fructe de mare

Capitolul 14 – Animale ale mediului pelagic

14.1 Cum sunt organisme marine capabile sa stea deasupra podelei oceanului?

    Utilizarea containerelor cu gaz

    Abilitatea de a pluti

    Abilitatea de a inota

    Diversitatea animalelor planctonice

14.2 Ce adaptari au organismele pelagice pentru cautarea pradei?

    Mobilitate: Lungers vs. Cruisers

    Viteza de inot

    Organisme cu sange rece versus sange cald

    Adaptari ale apei adanci Nekton

14.3 Ce adaptari au organismele pelagice pentru a evita sa fie prada?

    scoala

    Alte adaptari

14.4 Ce caracteristici au mamiferele marine?

    Caracteristicile mamiferelor

    Comanda Carnivora

    Comanda Sirenia

    Comanda Cetacea

14.5 Un exemplu de migratie: De ce migreaza balenele gri?

     Traseul migratiei

     Motivele migratiei

     Momentul migratiei

     Balenele cenusii ca specie pe cale de disparitie

Capitolul 15 – Animale ale mediului benthic

15.1 Cum sunt distribuite organismele bentiene?

15.2 Ce comunitati exista de-a lungul tarmurilor stancoase?

    Zonarea intertidala

    Zona de pulverizare (Supratidal): Organisme si adaptarea lor

    Zona de mare mare: Organisme si adaptari ale acestora

    Zona de maree mijlocie: Organisme si adaptari ale acestora

    Zona cu marea joasa: organisme si adaptari ale acestora

15.3 Ce comunitati exista de-a lungul tarmurilor acoperite de sedimente?

    Mediul fizic al sedimentelor

    Zonarea intertidala

    Sandy Beaches: Organisme si adaptarile lor

    Mud Flats: Organisme si adaptarile lor

15.4 Ce comunitati exista pe fundul oceanului superficial superficial?

    Funduri stancoase (Subtidal): Organisme si adaptarea lor

    Recifele de corali: organisme si adaptarile lor

15.5 Ce comunitati exista pe fundul oceanului profund?

    Mediul fizic

    Surse alimentare si diversitatea speciilor

    Biocomunitatii de aerisire hidrotermica in adancime: Organisme si adaptarea lor

    Biocomunitati de temperatura scazuta: Organisme si adaptarea lor

    Biosfera profunda

Postfata

A.1 Ce sunt zonele marine protejate?

A.2 Ce pot face?

Anexe

I Unitati metrice si engleze in comparatie

II Locatii geografice

III Latitudine si Longitudine pe Pamant

IV Un fundal chimic: De ce apa are 2 H si 1 O

V Cariere in Oceanografie

Glosar

Credite si multumiri

Index