„Practic, a sunat sa ne ia ramas bun”, spune Sasha Ariev despre sora ei mai mica, Karina. Soldatul israelian in varsta de 19 ani si-a contactat familia in dimineata zilei de 7 octombrie de la o baza militara israeliana de langa granita cu Gaza unde era stationata si care, cu cateva momente mai devreme, fusese incalcata de militantii palestinieni. „Daca nu va trai, ne-a cerut sa ne continuam viata”, spune Ariev. „A fost ultima data cand am avut o legatura cu ea. Ultimul mesaj a fost: „Teroristii sunt aici.”
Cateva ore mai tarziu, temerile familiei au fost confirmate. Un clip video de sase secunde publicat pe aplicatia de mesagerie Telegram o arata pe Karina intr-un jeep, cu fata insangerata, cu barbati neidentificati strigand in araba in fundal. „Aceasta a fost ultima noastra confirmare ca ea este in viata”, spune Ariev despre videoclip, pe care l-au dus la politie. Un oficial militar israelian a confirmat mai tarziu familiei ca Karina era tinuta de o „organizatie terorista”.
In timp ce Israelul continua sa treaca de atacul surpriza din weekend al militantilor Hamas – in care cel putin 1.400 de israelieni au fost ucisi in ceea ce a fost cel mai mortal atac din istoria Israelului – multe familii, inclusiv a lui Ariev, au ramas in intuneric despre soarta iubitului lor. unii, dintre care se estimeaza ca 199 au fost luati in Gaza ca ostatici, printre ei soldati si civili, tineri si batrani, straini si cu dubla cetatenie. Intr-un discurs de luni, presedintele Joe Biden a spus ca este „probabil” ca printre acestia se numara si cetateni americani.
„Nimeni nu stie numarul exact”, spune Ory Slonim, care a sfatuit sapte ministri israelieni ai apararii cu privire la negocierile privind soldatii care au fost declarati disparuti in actiune sau prizonierii de razboi. Din 7 octombrie, el si alti fosti negociatori de ostatici au ajutat sute de familii ale caror persoane dragi se crede ca se numara printre cei disparuti. Slonim spune ca, din moment ce Hamas nu a dezvaluit cati cetateni israelieni are, deducerea cati ostatici sunt s-a rezumat la un proces de eliminare. Cei disparuti – ale caror cadavre nu au fost recuperate – se presupune ca se numara printre ostaticii din Gaza, desi este posibil sa fi fost luate si cadavre.
In ceea ce priveste amploarea si dramatismul sfasietor, criza nu are precedent. Dar luarea de ostatici a fost de multa vreme o caracteristica a conflictului israeliano-palestinian. Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei, o miscare militanta nationalista infiintata la scurt timp dupa Razboiul de sase zile (dupa care Israelul a ocupat Cisiordania, Gaza si Ierusalimul de Est), a fost pionierat in deturnarile de avioane ca mijloc de a-si promova obiectivele.
Scopul era atunci strategic. „A fost o mare parte a capacitatii acelor miscari de a castiga atentia pe scena mondiala, de a constrange concesii masive nu numai din partea guvernului israelian, ci si a guvernului SUA si a altor actori din intreaga lume”, spune Danielle Gilbert, profesor asistent. de stiinte politice la Universitatea Northwestern, care este specializata in diplomatia ostaticilor.
Dar, in timp, luarea prizonierilor evreilor israelieni a aparut ca o tactica, una care a folosit un captiv pentru concesii. In 1985, Israelul a eliberat 1.150 de prizonieri palestinieni pentru a castiga libertatea a trei soldati israelieni capturati. Si dupa ce a fost rapit in 2006 dintr-un post din afara Gazei, soldatul IDF Gilad Shalit a fost tinut captiv de Hamas timp de cinci ani pana in 2011, cand Israelul a fost de acord sa elibereze peste 1.000 de prizonieri palestinieni pentru a-i castiga eliberarea. Unul dintre acei prizonieri a fost Yahya Sinwar, actualul lider al Hamas.
Aceasta istorie poate explica de ce Hamas i-a tarat pe israelieni inapoi in Gaza pe 7 octombrie. Dar numarul lor este doar una dintre provocarile cu care se confrunta rapitorii lor. „Rapitorii au o preferinta puternica pentru barbati adulti, captivi apti, deoarece captivitatea este foarte dificila si daca scopul este sa pastrati ostaticul in viata, astfel incat sa-i puteti schimba cu o concesie, este mai bine ca ostaticul sa tina. cuiva care probabil va supravietui captivitatii”, explica Gilbert. Israelienii care sunt acum tinuti captivi variaza de la batrani la copii mici. Asta, spune Gilbert, „ ridica intrebarea cat de mult din strategia Hamas este intr-adevar de a mentine in viata ostaticii pentru concesii”. Sau daca Hamas are vreo strategie. Unii analisti au postulat ca gruparea militanta poate sa nu fi anticipat usurinta cu care a incalcat in cele din urma bariera dintre Gaza si Israel sau gradul de succes al atacului sau. Ca atare, s-ar putea dovedi la fel de nepregatita pentru amploarea raspunsului Israelului – o victorie din Pyrrhic Hamas poate ajunge sa o regrete.
Raspunsul initial al Israelului a fost un asediu complet asupra Gazei (care include intreruperea tuturor aprovizionarii cu energie electrica, apa, alimente si combustibil), lovituri aeriene si mobilizarea a aproximativ 300.000 de rezervisti in ceea ce multi considera un preludiu al unei invazii terestre mai ample. Toate trei prezinta riscuri pentru ostaticii din Gaza, nu in ultimul rand pentru ca Hamas a amenintat ca va ucide un ostatic civil pentru fiecare casa palestiniana bombardata de Israel fara avertisment prealabil. (Unii oficiali Hamas au renuntat la aceasta amenintare, unul spunand BBC ca ostaticii vor fi tratati intr-un „mod uman, demn.”) Grupul militant a sustinut ca 22 de ostatici, printre care straini, au fost ucisi ca urmare a bombardamentul israelian al Fasiei.
Slonim, fostul negociator de ostatici, a respins ideea ca guvernul israelian ar putea asculta cererile Hamas de a elibera toti prizonierii palestinieni din inchisorile israeliene – dintre care sunt aproximativ 5.200, potrivit ONG-ului Addameer din Ramallah, inclusiv 170 de copii – in schimbul eliberarea ostaticilor. Israelienii tinuti in Gaza „nu sunt prizonieri de razboi”, spune el. „Sunt doar oameni care sunt ostatici si nu este nevoie de niciun pret.”
Dar Gershon Baskin, cofondatorul si fostul co-director al think-tank-ului Centrului Israel/Palestina pentru Cercetare, care a servit ca intermediar in negocierile pentru eliberarea lui Shalit, spune ca exista acorduri de facut. „Israelul ar trebui sa anunte ca oricarui gazez care aduce ostatici la granita i se va acorda amnistia si trecerea in Cisiordania”, a spus Baskin intr-o postare vineri. El a sugerat, de asemenea, ca Egiptul, Turcia si Qatarul exercita presiuni asupra Hamas pentru a elibera toti ostaticii, Turcia si Qatarul amenintand ca vor expulza conducerea de varf a Hamas din tarile lor daca nu o fac.
Tot ce isi doreste Ariev este ca sora ei sa fie inapoiata in siguranta. „Nu ne intereseaza sa bombardam Gaza, sa mergem acolo intr-o operatiune la sol”, spune ea. „Singurul lucru pe care ne dorim acum este ca sora mea, copilul parintelui meu, sa vina acasa.”
