Categorie: Politica

Fostul sef de cabinet in exercitiu al lui Donald Trump a spus ca se asteapta ca presedintele sa candideze din nou la alegeri in 2024 daca nu va fi victorios anul acesta.

„L-as aseza absolut pe lista scurta a persoanelor care ar putea candida in 2024. Nu ii place sa piarda”, a spus Mick Mulvaney, vorbind la o sesiune web gazduita de Institutul pentru Afaceri Internationale si Europene din Dublin.

„Dupa incheierea acestor alegeri, cine este principalul candidat republican pentru 2024? Cred ca acum oamenii incep sa se intrebe daca el (Trump) ar putea fi tipul”.

Fostul asistent prezidential, care serveste acum ca un trimis special pentru Irlanda de Nord, nu a vazut varsta lui Trump ca un motiv pentru care republicanul nu candideaza, subliniind in patru ani ca va fi „tehnic” mai tanar decat candidatul democrat Joe Biden este acum .

In urmatoarea zi a alegerilor prezidentiale, Trump avea 78 de ani si Joe Biden 77, implinind 78 de ani pe 20 noiembrie.

„Povestile despre nivelurile sale de energie si faptul ca nu doarme si vioiciunea sa sunt adevarate. Nu asta este chestia de rotire”, a adaugat Mulvaney.

Din punct de vedere legal, desi Constitutia SUA interzice presedintilor sa indeplineasca mai mult de doua mandate, nu prevede ca acestia trebuie sa fie consecutivi.

Mulvaney nu este singurul membru al fostului personal al lui Trump care a sugerat ca ar putea candida in 2024 daca oferta sa esueaza anul acesta; Steve Bannon a facut sugestii similare in octombrie, iar fostul consilier Bryan Lanza a declarat de asemenea programului Today de la BBC Radio 4 ca se afla intr-o „pozitie buna” de a merge la realegere peste patru ani.

Lanza a spus ca crede ca Trump are o sansa de lupta daca ar candida din nou la un al doilea mandat.

„Biden va avea ocazia sa ghideze aceasta tara in afara COVID si vom vedea care sunt succesele si esecurile sale. Si nu exista nimeni in partidul republican care sa il poata provoca pe presedintele Trump in primare”, a spus el.

In cazul in care Trump „pierde alegeri foarte stranse”, el ar putea „sustine un caz puternic pentru a candida din nou”, potrivit lui Lanza. „Si republicanii s-ar indeparta pentru a lasa acest lucru sa se intample”.

In timp ce rezultatul final al alegerilor din SUA este inca in echilibru, zilele dupa declararea unui castigator se vor dovedi esentiale in cariera politica a lui Trump, indiferent de rezultat.

Franta a intensificat securitatea la granitele sale si solicita o regandire a liberei circulatii in UE, dupa un val de atacuri teroriste islamiste suspectate.

Presedintele Emmanuel Macron a declarat ca spatiul Schengen al UE, care permite oamenilor sa treaca liber frontierele, ar putea avea nevoie de reforma.

Un atac cu cutitul de la Nisa saptamana trecuta, care a ucis trei persoane, a fost al unui migrant tunisian care a trecut in Franta din Italia in octombrie.

A fost al doilea presupus atac jihadist din Franta in putin peste o luna.

Alerta de securitate a Frantei se afla la cel mai inalt nivel, cu mii de soldati desfasurati pentru a proteja lacasele de cult si scolile, de vreme ce profesorul Samuel Paty a fost decapitat pentru ca le-a aratat elevilor sai desene animate care il infatisau pe profetul Mahomed.

De atunci, presedintele Macron a starnit furie si proteste in unele tari cu majoritate musulmana, prin apararea sa solida a valorilor si libertatilor Frantei, care au permis publicarea de desene animate.

Insa el a respins cererile de dreapta pentru protectii mai mari pentru a proteja principiul secularismului tarii, spunand: „Situatia nu justifica schimbarea constitutiei”.

Si, intr-o scrisoare catre Financial Times , a precizat ca Franta lupta „separatismul islamist, niciodata islamul”. El a acuzat ziarul britanic ca l-a citat gresit intr-un articol – care de atunci a fost eliminat de pe site-ul sau – sugerand ca „stigmatizeaza musulmanii francezi in scopuri electorale”.

„Nu voi permite nimanui sa pretinda ca Franta sau guvernul sau promoveaza rasismul impotriva musulmanilor”, a spus el in scrisoarea adresata editorului.

Ce a spus Macron despre securitatea frontierelor?

Vorbind in timpul unei vizite la frontiera franco-spaniola, domnul Macron a spus ca va dubla numarul patrulelor de frontiera ale politiei de la 2.400 la 4.800 „din cauza agravarii amenintarii” terorismului.

El a mai spus ca va dezvalui propuneri pentru consolidarea securitatii frontierelor in cadrul UE la urmatorul summit al UE din decembrie, care va include „intensificarea protectiei noastre comune la frontiera cu o forta reala de securitate la frontierele externe”.

Conform Acordului Schengen, oamenii din UE pot trece liber peste granite fara a-si arata pasaportul. Cu toate acestea, controalele la frontiera au revenit in ultimele luni din cauza pandemiei coronavirusului.

Ce stim despre atacurile recente?

O femeie in varsta a fost decapitata si alte doua persoane au fost ucise intr-o biserica din Nisa pe 29 octombrie. Martorii au spus ca l-au auzit pe atacator strigand „Allahu Akbar” (Dumnezeu este cel mai mare).

Suspectul, care a fost impuscat si retinut de politisti, a fost identificat drept Brahim Aioussaoi – un tunisian in varsta de 21 de ani care a calatorit pe insula italiana Lampedusa in septembrie si a traversat Franta cu cateva zile inainte de atac.

Ce stim despre atacul cu cutit fatal in Nisa

La inceputul lunii octombrie, Samuel Paty, profesor in Conflans-Sainte-Honorine, in nord-vestul Parisului, a fost atacat si decapitat in strada de un musulman cecen de 18 ani. El fusese tinta amenintarilor de zile intregi dupa ce le arata elevilor desene animate ale profetului Mahomed ca parte a unei lectii de civica.

Problema este deosebit de sensibila in Franta, din cauza deciziei revistei satirice Charlie Hebdo de a publica desene animate ale profetului Mahomed.

In prezent se desfasoara un proces privind uciderea a 12 persoane de catre extremistii islamisti la birourile revistei in 2015, dupa publicarea lor.

Comunitatea musulmana a Frantei, care este cea mai mare din Europa, cuprinde aproximativ 10% din populatie.

Unii musulmani francezi spun ca sunt tinte frecvente ale rasismului si discriminarii din cauza credintei lor – o problema care a provocat mult timp tensiune in tara.

Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei (MAE) si NATO vor gazdui marti, 10 noiembrie, conferinta anuala a Aliantei privind controlul armelor, dezarmarea si neproliferarea armelor de distrugere in masa, intr-un format de videoconferinta.

Intalnirea va fi deschisa de ministrul Bogdan Aurescu si de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, iar ambele discursuri pot fi urmarite online.

„Presupunand ca gazduieste si organizeaza evenimentul este o expresie concreta a contributiei Romaniei la eforturile Aliate de a consolida arhitectura globala privind controlul armelor, dezarmarea si neproliferarea armelor de distrugere in masa”, a declarat un comunicat MAE trimis joi.

Printre invitatii celei de-a 16-a sesiuni a conferintei se numara Gustavo Zlauvinen, presedintele desemnat al Conferintei de evaluare a tratatului de neproliferare nucleara si Izumi Nakamitsu, subsecretar general al ONU si inalt reprezentant pentru dezarmare. La conferinta va participa si secretarul de stat pentru afaceri strategice, Dan Neculaescu.

Conferinta va marca 50 de ani de la intrarea in vigoare a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare si va oferi un cadru pentru dezbatere in vederea Conferintei de evaluare a acestui tratat programata pentru august 2021.

Potrivit MAE, evenimentul era programat sa aiba loc la Bucuresti in martie, „ca recunoastere a inaltului profil al Romaniei in NATO”, dar a fost reprogramat in format videoconferinta din cauza pandemiei COVID-19.

Conferinta anuala privind controlul armelor, dezarmarea si neproliferarea armelor de distrugere in masa este unul dintre evenimentele anuale emblematice ale NATO, care isi propune sa ofere aliatilor o platforma deschisa de interactiune pe aceasta tema cu statele partenere, alte state invitate si organizatiile internationale relevante.

Problema ramane controversata in randul celor 26 de aliati, in parte, deoarece reflecta mai general dezbaterea despre viitorul NATO. Cei care cred ca NATO ar trebui sa se concentreze asupra misiunilor sale de baza – apararea teritoriului si a intereselor aliate – tind sa sustina ca contributia NATO la controlul armelor este marginala si ar trebui sa ramana asa. Conform acestui punct de vedere, alianta ar fi bine sfatuita sa se concentreze asupra stapanirii cu succes a provocarilor cheie, cum ar fi incurajarea stabilitatii in Afganistan, si pentru a evita distragerea atentiei de probleme secundare si potential divizive, cum ar fi controlul armelor si neproliferarea.

In schimb, altii cred ca, pentru a ramane relevanta, NATO trebuie sa-si accelereze transformarea dintr-o alianta militara intr-o organizatie politica. Ei tind sa vada controlul armelor ca pe un supliment util si necesar la portofoliul aliantei. Din aceasta perspectiva, controlul armelor si neproliferarea sunt instrumente pe care NATO trebuie sa le foloseasca pentru a consolida securitatea europeana si globala.

Cu siguranta, NATO nu poate evita problema complet. Membrii NATO in mod individual si alianta in ansamblu articuleaza in mod regulat pozitii privind controlul armelor, in special controlul armelor conventionale. Mai mult, pozitia militara a NATO are o influenta asupra eforturilor de reducere a armamentelor si de control al raspandirii armelor de distrugere in masa (ADM). Exact cum se desfasoara dezbaterea asupra conceptului strategic si unde se plaseaza administratia Obama in dezbatere ar putea afecta problemele de la acordurile de arme conventionale pana la viitorul Tratatului de neproliferare nucleara (TNP).

Mai mult, pe masura ce dezbaterea se incheie, membrii NATO vor trebui sa raspunda la o serie de intrebari specifice si dificile: ce relatie vor aliatii cu Rusia? NATO trebuie sa se bazeze pe armele nucleare pentru securitate colectiva? In ce masura ar trebui sa se implice operational alianta militara in eforturile de contraproliferare?

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a condamnat impuscaturile care au avut loc luni seara, 2 noiembrie, in sase locatii din centrul Vienei.

El a condamnat „actele teribile” si a spus ca Romania se solidarizeaza cu Austria.

Cel putin patru persoane au fost ucise si alte 15 au fost ranite in seria de impuscaturi in apropierea sinagogii centrale din Viena. Ministrul afacerilor de interne din Austria, Karl Nehammer, a declarat ca un suspect de atacator, care a fost impuscat si ucis de politie, este un simpatizant al grupului Stat Islamic.

SRI: Nivelul de alerta terorista este precaut in Romania, pe masura ce amenintarea terorista creste in Europa

Nivelul de alerta terorista din Romania ramane albastru, adica precaut, a informat marti Serviciul Roman de Informatii (SRI), raportand ca amenintarile teroriste din alte parti ale Europei sunt actuale si cresc.

„Recentele atacuri teroriste din Europa, Franta (Paris, Nisa, Avignon) in octombrie si Austria (Viena) din 2 noiembrie confirma o natura in crestere a amenintarilor teroriste in Europa, chiar daca continentul se confrunta cu o profunda criza de sanatate”. SRI spune intr-o postare pe Facebook.

Potrivit SRI, „terorismul si-a pastrat tiparul in ultimii ani: atacuri la scara mica folosind arme usor accesibile (cutite sau arme de foc), efectuate de indivizi cu afiliere ideologica jihadista, dar fara legaturi dovedite cu organizatiile teroriste”.

Spre deosebire de majoritatea atacurilor recente, spune SRI, cel de la Viena luni seamana cu atacurile de la Paris de la Bataclan de acum cinci ani si cu problema accesului teroristilor la arme de foc, intr-o Europa in care politicile nationale de control al armelor sunt foarte stricte.

Potrivit SRI, „problemele sensibile, cum ar fi caricaturile profetului Muhammad, s-au dovedit inca o data a fi declansatorul unei serii de atacuri, dar motivatia lor reala este jihadist-terorist, bazat pe ideologia jihadului global, in care Vestul / crestinismul sunt considerati dusmani ai lumii musulmane. „

Cel mai adesea, spune SRI, „atacatorii sunt persoane care nu au legaturi clare cu organizatiile teroriste, dar isi exprima aderarea la organizatiile care promoveaza si sustin ideologia jihadista”. „In cazul teroristului de la Viena, autoritatile austriece i-au impiedicat incercarea de a se alatura organizatiei jihad Daesh din Siria, condamnandu-l la inchisoare in 2019 pentru intentiile sale de a calatori in scopuri teroriste”.

Potrivit SRI, exista si atacatori care sunt „actori singuri” si care sunt foarte greu de identificat de catre organele de securitate si informatii in absenta unor legaturi concrete cu o organizatie terorista si a indicatiilor ca ar putea sa instituie un atac terorist ”.

„Teroristii stiu foarte bine cum sa lucreze dezvoltarile tehnologice in avantajul lor pentru a-si disemina ideologia pe internet, pentru a comunica prin aplicatii criptate fara teama de a fi interceptati, pentru a procura online sau prin intermediul grupurilor de criminalitate organizata de ce au nevoie pentru a lansa un atac terorist „, explica SRI.

Potrivit serviciului, „procesul de radicalizare, prin care oamenii aparent normali, nou-veniti in Europa sau cetatenii europeni de a doua sau chiar a treia generatie, sunt transformati in potentiali teroristi, este unul foarte dificil de detectat si contracarat”.

„Radicalizarea este declansata si sustinuta de propaganda sistematica, initial generata de Daesh sau Al Qaeda, si mai tarziu in cascada prin mecanisme precum„ like ”sau„ share ”pe retelele de socializare. Mutarea in regiunea Siria-Irak pentru a lupta in califatul islamic, este un indemn pentru adeptii sai de a efectua atacuri oriunde s-ar afla si prin orice mijloace la indemana: vehicule, cutite sau arme de foc, incendiere etc. „, spune SRI.

Astfel, in Europa, o zona „de libera circulatie si libertati individuale, teroristii abuzeaza de aceste avantaje pentru a efectua atacuri teroriste”.

„Chiar si atunci cand libertatea de miscare pe fondul pandemiei COVID-19 este limitata, exista inca suficiente instrumente de comunicare si miscare, astfel incat chiar si tari precum Romania, care nu s-au confruntat cu atacuri teroriste in trecutul recent, sa nu se simta ferite de astfel de riscuri. Atacurile teroriste de la Viena s-au intamplat intr-o tara din Europa Centrala, care a fost, de asemenea, scutita de atacuri teroriste semnificative in istoria recenta si este un avertisment ca orice tara din Europa ar putea fi o tinta pentru teroristi.

Serviciul Roman de Informatii subliniaza faptul ca coopereaza permanent atat cu partenerii sai institutionali interni in cadrul Sistemului National de Prevenire si Combatere a Terorismului (SNPCT), cat si cu partenerii sai externi pentru a preveni materializarea oricaror amenintari teroriste la nivel national al Romaniei sol.

Pentru a sustine informatiile publice, SRI a publicat pe site-ul sau www.sri.ro, in sectiunea „Ce poti face”, ghiduri de auto-protectie si sfaturi pentru raportarea unor situatii potential teroriste.

Actualizare: Comitetul National pentru Situatii de Urgenta (CNSU) a inclus toate masurile pe care presedintele le-a anuntat joi seara intr-o decizie de vineri dimineata, 6 noiembrie. Decizia CNSU confirma faptul ca toate scolile, gradinitele si chiar cresele vor fi inchise in Romania in urmatoarele 30 de zile. Mastile vor fi obligatorii in toata tara in spatiile publice interioare si exterioare. Miscarea pe timp de noapte va fi restrictionata intre 23:00 si 5:00. Decizia CNSU trebuie, de asemenea, sa fie aprobata de guvern pentru a incepe sa produca efecte.

Stirea initiala a fost:

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a mers la sedinta de guvern joi seara, 5 noiembrie, pentru a anunta noi restrictii pe care autoritatile le vor aplica in tara pentru a incerca si a opri cresterea accelerata a noilor cazuri de infectie COVID-19. Sunt necesare masuri mai stricte, a spus presedintele. Totusi, el a adaugat ca activitatile economice trebuie sa continue si alegerile generale trebuie sa aiba loc la timp (6 decembrie).

Romania a raportat aproape 10.000 de cazuri noi de COVID-19 joi, cu aproximativ 50% mai mult decat joi trecut si un nou record zilnic.

„Masurile luate pana acum nu mai sunt suficiente. Sunt necesare noi masuri la nivel national. Toate scolile trebuie sa treaca la invatarea online. Angajatii publici si privati trebuie sa lucreze de la distanta ori de cate ori este posibil. Magazinele trebuie sa inchida cel tarziu la noua seara. Circulatia pe timp de noapte trebuie restrictionata, petreceri – interzise, ​​targuri si piete – inchise. Purtarea de scuturi trebuie sa devina obligatorie in toata tara atat in ​​spatiile publice, cat si la locurile de munca ”, a declarat presedintele Iohannis in briefingul de presa de la inceputul sedintei de guvern.

Companiile si autoritatile publice trebuie, de asemenea, sa isi etapizeze programul de lucru astfel incat numarul persoanelor care folosesc transportul public in acelasi timp sa scada. „Vrem ca activitatile economice sa continue, nu vrem sa inchidem economia. Vrem masuri care sa protejeze oamenii, dar care sa permita si functionarea economiei ”, a adaugat Iohannis.

El a subliniat, de asemenea, ca alegerile generale trebuie sa aiba loc in decembrie, in ciuda contextului dificil, si a dat exemplul alegerilor prezidentiale americane care au avut loc la timp, in ciuda provocarilor. „Democratia nu poate fi intre paranteze, democratia trebuie garantata si democratia este garantata de alegeri libere, iar natiunile puternice sunt angajate in alegeri democratice chiar si in perioade de criza”, a spus presedintele.

Noile restrictii anuntate de presedinte vor fi incluse de Guvern intr-o noua decizie care probabil va fi pusa in aplicare incepand de luni, a declarat premierul Ludovic Orban.