Categorii
Politica

NATO si MAE vor gazdui, pe 10 noiembrie, conferinta anuala a Aliantei privind controlul armelor

Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei (MAE) si NATO vor gazdui marti, 10 noiembrie, conferinta anuala a Aliantei privind controlul armelor, dezarmarea si neproliferarea armelor de distrugere in masa, intr-un format de videoconferinta.

Intalnirea va fi deschisa de ministrul Bogdan Aurescu si de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, iar ambele discursuri pot fi urmarite online.

„Presupunand ca gazduieste si organizeaza evenimentul este o expresie concreta a contributiei Romaniei la eforturile Aliate de a consolida arhitectura globala privind controlul armelor, dezarmarea si neproliferarea armelor de distrugere in masa”, a declarat un comunicat MAE trimis joi.

Printre invitatii celei de-a 16-a sesiuni a conferintei se numara Gustavo Zlauvinen, presedintele desemnat al Conferintei de evaluare a tratatului de neproliferare nucleara si Izumi Nakamitsu, subsecretar general al ONU si inalt reprezentant pentru dezarmare. La conferinta va participa si secretarul de stat pentru afaceri strategice, Dan Neculaescu.

Conferinta va marca 50 de ani de la intrarea in vigoare a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare si va oferi un cadru pentru dezbatere in vederea Conferintei de evaluare a acestui tratat programata pentru august 2021.

Potrivit MAE, evenimentul era programat sa aiba loc la Bucuresti in martie, „ca recunoastere a inaltului profil al Romaniei in NATO”, dar a fost reprogramat in format videoconferinta din cauza pandemiei COVID-19.

Conferinta anuala privind controlul armelor, dezarmarea si neproliferarea armelor de distrugere in masa este unul dintre evenimentele anuale emblematice ale NATO, care isi propune sa ofere aliatilor o platforma deschisa de interactiune pe aceasta tema cu statele partenere, alte state invitate si organizatiile internationale relevante.

Problema ramane controversata in randul celor 26 de aliati, in parte, deoarece reflecta mai general dezbaterea despre viitorul NATO. Cei care cred ca NATO ar trebui sa se concentreze asupra misiunilor sale de baza – apararea teritoriului si a intereselor aliate – tind sa sustina ca contributia NATO la controlul armelor este marginala si ar trebui sa ramana asa. Conform acestui punct de vedere, alianta ar fi bine sfatuita sa se concentreze asupra stapanirii cu succes a provocarilor cheie, cum ar fi incurajarea stabilitatii in Afganistan, si pentru a evita distragerea atentiei de probleme secundare si potential divizive, cum ar fi controlul armelor si neproliferarea.

In schimb, altii cred ca, pentru a ramane relevanta, NATO trebuie sa-si accelereze transformarea dintr-o alianta militara intr-o organizatie politica. Ei tind sa vada controlul armelor ca pe un supliment util si necesar la portofoliul aliantei. Din aceasta perspectiva, controlul armelor si neproliferarea sunt instrumente pe care NATO trebuie sa le foloseasca pentru a consolida securitatea europeana si globala.

Cu siguranta, NATO nu poate evita problema complet. Membrii NATO in mod individual si alianta in ansamblu articuleaza in mod regulat pozitii privind controlul armelor, in special controlul armelor conventionale. Mai mult, pozitia militara a NATO are o influenta asupra eforturilor de reducere a armamentelor si de control al raspandirii armelor de distrugere in masa (ADM). Exact cum se desfasoara dezbaterea asupra conceptului strategic si unde se plaseaza administratia Obama in dezbatere ar putea afecta problemele de la acordurile de arme conventionale pana la viitorul Tratatului de neproliferare nucleara (TNP).

Mai mult, pe masura ce dezbaterea se incheie, membrii NATO vor trebui sa raspunda la o serie de intrebari specifice si dificile: ce relatie vor aliatii cu Rusia? NATO trebuie sa se bazeze pe armele nucleare pentru securitate colectiva? In ce masura ar trebui sa se implice operational alianta militara in eforturile de contraproliferare?

Categorii
Politica

Atentatele de la Viena: presedintele Romaniei condamna „actele teribile”

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a condamnat impuscaturile care au avut loc luni seara, 2 noiembrie, in sase locatii din centrul Vienei.

El a condamnat „actele teribile” si a spus ca Romania se solidarizeaza cu Austria.

Cel putin patru persoane au fost ucise si alte 15 au fost ranite in seria de impuscaturi in apropierea sinagogii centrale din Viena. Ministrul afacerilor de interne din Austria, Karl Nehammer, a declarat ca un suspect de atacator, care a fost impuscat si ucis de politie, este un simpatizant al grupului Stat Islamic.

SRI: Nivelul de alerta terorista este precaut in Romania, pe masura ce amenintarea terorista creste in Europa

Nivelul de alerta terorista din Romania ramane albastru, adica precaut, a informat marti Serviciul Roman de Informatii (SRI), raportand ca amenintarile teroriste din alte parti ale Europei sunt actuale si cresc.

„Recentele atacuri teroriste din Europa, Franta (Paris, Nisa, Avignon) in octombrie si Austria (Viena) din 2 noiembrie confirma o natura in crestere a amenintarilor teroriste in Europa, chiar daca continentul se confrunta cu o profunda criza de sanatate”. SRI spune intr-o postare pe Facebook.

Potrivit SRI, „terorismul si-a pastrat tiparul in ultimii ani: atacuri la scara mica folosind arme usor accesibile (cutite sau arme de foc), efectuate de indivizi cu afiliere ideologica jihadista, dar fara legaturi dovedite cu organizatiile teroriste”.

Spre deosebire de majoritatea atacurilor recente, spune SRI, cel de la Viena luni seamana cu atacurile de la Paris de la Bataclan de acum cinci ani si cu problema accesului teroristilor la arme de foc, intr-o Europa in care politicile nationale de control al armelor sunt foarte stricte.

Potrivit SRI, „problemele sensibile, cum ar fi caricaturile profetului Muhammad, s-au dovedit inca o data a fi declansatorul unei serii de atacuri, dar motivatia lor reala este jihadist-terorist, bazat pe ideologia jihadului global, in care Vestul / crestinismul sunt considerati dusmani ai lumii musulmane. „

Cel mai adesea, spune SRI, „atacatorii sunt persoane care nu au legaturi clare cu organizatiile teroriste, dar isi exprima aderarea la organizatiile care promoveaza si sustin ideologia jihadista”. „In cazul teroristului de la Viena, autoritatile austriece i-au impiedicat incercarea de a se alatura organizatiei jihad Daesh din Siria, condamnandu-l la inchisoare in 2019 pentru intentiile sale de a calatori in scopuri teroriste”.

Potrivit SRI, exista si atacatori care sunt „actori singuri” si care sunt foarte greu de identificat de catre organele de securitate si informatii in absenta unor legaturi concrete cu o organizatie terorista si a indicatiilor ca ar putea sa instituie un atac terorist ”.

„Teroristii stiu foarte bine cum sa lucreze dezvoltarile tehnologice in avantajul lor pentru a-si disemina ideologia pe internet, pentru a comunica prin aplicatii criptate fara teama de a fi interceptati, pentru a procura online sau prin intermediul grupurilor de criminalitate organizata de ce au nevoie pentru a lansa un atac terorist „, explica SRI.

Potrivit serviciului, „procesul de radicalizare, prin care oamenii aparent normali, nou-veniti in Europa sau cetatenii europeni de a doua sau chiar a treia generatie, sunt transformati in potentiali teroristi, este unul foarte dificil de detectat si contracarat”.

„Radicalizarea este declansata si sustinuta de propaganda sistematica, initial generata de Daesh sau Al Qaeda, si mai tarziu in cascada prin mecanisme precum„ like ”sau„ share ”pe retelele de socializare. Mutarea in regiunea Siria-Irak pentru a lupta in califatul islamic, este un indemn pentru adeptii sai de a efectua atacuri oriunde s-ar afla si prin orice mijloace la indemana: vehicule, cutite sau arme de foc, incendiere etc. „, spune SRI.

Astfel, in Europa, o zona „de libera circulatie si libertati individuale, teroristii abuzeaza de aceste avantaje pentru a efectua atacuri teroriste”.

„Chiar si atunci cand libertatea de miscare pe fondul pandemiei COVID-19 este limitata, exista inca suficiente instrumente de comunicare si miscare, astfel incat chiar si tari precum Romania, care nu s-au confruntat cu atacuri teroriste in trecutul recent, sa nu se simta ferite de astfel de riscuri. Atacurile teroriste de la Viena s-au intamplat intr-o tara din Europa Centrala, care a fost, de asemenea, scutita de atacuri teroriste semnificative in istoria recenta si este un avertisment ca orice tara din Europa ar putea fi o tinta pentru teroristi.

Serviciul Roman de Informatii subliniaza faptul ca coopereaza permanent atat cu partenerii sai institutionali interni in cadrul Sistemului National de Prevenire si Combatere a Terorismului (SNPCT), cat si cu partenerii sai externi pentru a preveni materializarea oricaror amenintari teroriste la nivel national al Romaniei sol.

Pentru a sustine informatiile publice, SRI a publicat pe site-ul sau www.sri.ro, in sectiunea „Ce poti face”, ghiduri de auto-protectie si sfaturi pentru raportarea unor situatii potential teroriste.

Categorii
Politica

Presedintele Romaniei anunta noi restrictii, dar spune ca economia si alegerile trebuie sa mearga mai departe

Actualizare: Comitetul National pentru Situatii de Urgenta (CNSU) a inclus toate masurile pe care presedintele le-a anuntat joi seara intr-o decizie de vineri dimineata, 6 noiembrie. Decizia CNSU confirma faptul ca toate scolile, gradinitele si chiar cresele vor fi inchise in Romania in urmatoarele 30 de zile. Mastile vor fi obligatorii in toata tara in spatiile publice interioare si exterioare. Miscarea pe timp de noapte va fi restrictionata intre 23:00 si 5:00. Decizia CNSU trebuie, de asemenea, sa fie aprobata de guvern pentru a incepe sa produca efecte.

Stirea initiala a fost:

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a mers la sedinta de guvern joi seara, 5 noiembrie, pentru a anunta noi restrictii pe care autoritatile le vor aplica in tara pentru a incerca si a opri cresterea accelerata a noilor cazuri de infectie COVID-19. Sunt necesare masuri mai stricte, a spus presedintele. Totusi, el a adaugat ca activitatile economice trebuie sa continue si alegerile generale trebuie sa aiba loc la timp (6 decembrie).

Romania a raportat aproape 10.000 de cazuri noi de COVID-19 joi, cu aproximativ 50% mai mult decat joi trecut si un nou record zilnic.

„Masurile luate pana acum nu mai sunt suficiente. Sunt necesare noi masuri la nivel national. Toate scolile trebuie sa treaca la invatarea online. Angajatii publici si privati trebuie sa lucreze de la distanta ori de cate ori este posibil. Magazinele trebuie sa inchida cel tarziu la noua seara. Circulatia pe timp de noapte trebuie restrictionata, petreceri – interzise, ​​targuri si piete – inchise. Purtarea de scuturi trebuie sa devina obligatorie in toata tara atat in ​​spatiile publice, cat si la locurile de munca ”, a declarat presedintele Iohannis in briefingul de presa de la inceputul sedintei de guvern.

Companiile si autoritatile publice trebuie, de asemenea, sa isi etapizeze programul de lucru astfel incat numarul persoanelor care folosesc transportul public in acelasi timp sa scada. „Vrem ca activitatile economice sa continue, nu vrem sa inchidem economia. Vrem masuri care sa protejeze oamenii, dar care sa permita si functionarea economiei ”, a adaugat Iohannis.

El a subliniat, de asemenea, ca alegerile generale trebuie sa aiba loc in decembrie, in ciuda contextului dificil, si a dat exemplul alegerilor prezidentiale americane care au avut loc la timp, in ciuda provocarilor. „Democratia nu poate fi intre paranteze, democratia trebuie garantata si democratia este garantata de alegeri libere, iar natiunile puternice sunt angajate in alegeri democratice chiar si in perioade de criza”, a spus presedintele.

Noile restrictii anuntate de presedinte vor fi incluse de Guvern intr-o noua decizie care probabil va fi pusa in aplicare incepand de luni, a declarat premierul Ludovic Orban.