Categorii
Economie

Cat poti castiga dintr-o afacere online

Locul afacerilor fizice de odinioara a fost inlocuit astazi de afacerile online. Tot mai putine persoane aleg sa-si deschida o afacere fizica, insa un numar tot mai mare de persoane opteaza pentru o afacere online. Confortul este primul motiv pentru care afacerile online sunt mai dorite, pentru ca o afacere online se poate derula de acasa, fara necesitatea unui spatiu fizic de desfasurare. Bineinteles, pe parcurs poate fi necesar sa investesti intr-un depozit de materiale prime sau bunuri de consum, dar poti testa inainte de toate functionalitatea unei afaceri cu specific exclusiv online. Cel mai important element declansator al unei afaceri online va fi nu doar dorinta de a cunoaste calea catre succes din pozitia unui antreprenor, ci si veniturile sau castigurile pe care le-ai putea face dintr-o astfel de afacere. Dat fiind cresterea afacerilor online intr-un numar tot mai mare, o astfel de idee trebuie atent aleasa, conceputa si pusa in practica. Castigurile pot fi infirme la inceput, dar cu progres si atentie, treptat poti ajunge sa ai castiguri la care nici nu ai fi visat.

Castigurile intr-o afacere online

Castigurile obtinute intr-o afacere online sunt variabile, acestea fiind imposibil de prezis chiar si pentru doua afaceri similare, cu acelasi profil de activitate.

Majoritatea incep uneori pe minus, cu bani investiti de catre antreprenorii care dau startul unei afaceri, iar ulterior acesta pot ajunge sa creasca considerabil. In general, primele luni sunt cele mai dificile pentru o astfel de afacere in care trebuie realizate investitii de marketing astfel incat imaginea noului brand sa ajunga la cat mai multe persoane cu putinta. 

Ce aspecte trebuie sa indeplineasca o afacere pentru un profit ridicat

Inovatie

Dezvoltarea unei afaceri este practic imposibila fara inovatie. Prin inovatie, o afacere se poate deosebi de celelalte si astfel poate deveni o sursa de incredere pentru potentialii clienti. 

Timp

Timpul este decisiv in afaceri, indiferent de tipul acestora sau de mediul in care ele se desfasoara. Tot mai multi agenti de marketing au tendinta de a oferi prevederi ireale, cum ar fi o serie de castiguri obtinute aparent, peste noapte. Previziunile in afaceri sunt dificil de stabilit, dar si mai dificil de concretizat, viitorul fiind instabil, la fel ca si potentialele rezultate. Uneori, campaniile de marketing pot da roade in 1-2 luni, alteori in luni sau ani. E cert asadar ca, promovarea in afaceri joaca un rol extrem de important pentru succesul acestora, dar nimeni nu poate spune cat de reusite vor fi unele abordari si in cat timp se vor vedea acestea.

Rabdare

Nu vei reusi sa ajungi un antreprenor de succes cu o afacere in consecinta, daca nu vei investi timp, dar si rabdare. Analiza concurentei deja prezente pe piata si fluctuatiile solicitarilor de pe piata se produc intr-un ritm alert, iar acestea reprezinta un bun punct de plecare pentru a stabili cu exactitate care sunt cele mai bune metode si modele la care trebuie sa apelezi pentru a-ti imbunatati performantele unei afaceri online. Așadar, ofera timp de analiza fiecarui aspect in parte pentru a realiza cele mai bune previziuni si actiuni. 

Categorii
Economie

Niciunul dintre sperantii euro in Europa nu indeplineste criteriile de convergenta

Niciuna dintre cele sapte tari angajate legal sa adopte euro (Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia) nu indeplineste in prezent toate cerintele pentru adoptarea monedei unice a Uniunii Europene.

Conform ultimului raport de convergenta al Bancii Centrale Europene (BCE), in care ofera evaluarea progresului realizat de statele membre din afara zonei euro in ceea ce priveste adoptarea euro, niciuna dintre cele sapte tari nu indeplineste criteriul ratei de schimb, deoarece niciunul nu este membru a mecanismului cursului de schimb (ERM II).

Este necesar cel putin doi ani de participare la mecanism fara tensiuni severe inainte de aderarea la zona euro.

Pe langa stabilitatea cursului de schimb, criteriile de convergenta includ stabilitatea preturilor, finante publice solide si convergenta ratelor dobanzii pe termen lung. Croatia si Suedia indeplinesc criteriul stabilitatii preturilor, Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria, Polonia si Suedia indeplinesc criteriul finantelor publice, Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria, Polonia si Suedia indeplinesc criteriul ratei dobanzii pe termen lung.

Romania nu indeplineste niciunul dintre criterii.

Raportul arata, de asemenea, ca inflatia este mai mare decat cea permisa in cinci dintre cele sapte tari potentiale (exceptiile sunt Croatia si Suedia), iar BCE a declarat ca este ingrijorata de durabilitatea convergentei inflatiei in majoritatea acestora.

Pe langa evaluarea conditiilor formale pentru aderarea la zona euro, raportul constata, de asemenea, ca legislatia nationala din fiecare dintre cele sapte state membre, cu exceptia Croatiei, nu este pe deplin compatibila cu normele uniunii economice si monetare.

„Raportul de convergenta de astazi arata progrese incurajatoare ale unor tari, desi mai sunt inca cateva etape inainte de a putea intra in zona euro”, a declarat vicepresedintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie care functioneaza pentru oameni Valdis Dombrovskis. „Ca intotdeauna, Comisia este gata sa sprijine acele state membre. Un pas important pe aceasta cale este aderarea la ERM II, pe care Croatia si Bulgaria se pregatesc sa le faca in prezent. Salutam eforturile ambelor tari in acest sens.”

Bulgaria si Croatia sunt singurii membri ai grupului de sapte tari care cauta in mod activ sa adopte euro si spera sa adere la ERM II mai tarziu in acest an. Saptamana trecuta, Croatia a eliminat unul dintre obstacolele in calea aderarii dupa ce Banca Centrala Europeana a confirmat saptamana trecuta ca cele mai mari cinci banci ale sale nu se confrunta cu deficiente de capital.

La 9 iunie, premierul Croatiei, Andrej Plenkovic, a trimis scrisori liderilor statelor membre UE si Comisiei Europene prin care le cerea sprijinul pentru aderarea la ERM II inca din iulie. Bulgaria si-a exprimat, de asemenea, dorinta de a adera in acelasi timp.

Categorii
Economie

Turism: Traseul bisericilor de lemn din România, lansat de Ministerul Economiei

Traseul bisericilor de lemn din România, una dintre cele 49 de trasee turistice culturale din România care beneficiază de recunoașterea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), a fost lansată oficial marți, în cadrul evenimentului înclinat „Protecția și valorificarea cultural-turistică a monumentului istoric al Bisericii din Lemn din Valea Crișului (Valea Crișului), Bihor „, informează ministerul de resort.

Traseul bisericilor de lemn din România include 10 lăcașuri de cult în județul Bihor, 13 în județul Cluj, peste 100 de biserici și mănăstiri din lemn în județul Maramureș, 10 în județul Satu Mare, 16 în județul Suceava, 16 în județul Neamț și două biserici din lemn în județul Mehedinți, se citește comunicatul Ministerului Economiei. Bisericile din lemn din alte județe interesate să-și promoveze patrimoniul pot fi introduse în acest circuit, precizează Ministerul Economiei.

Atracțiile turistice incluse în Traseul Bisericilor din lemn din România evidențiază esența spiritului comunitar românesc și a creativității sale artistice, regăsite în patrimoniul decorativ, pictural și conceptual. În timpul călătoriei, turiștii vor avea ocazia să afle despre tradițiile antice, care spun povestea geniului popular românesc și a unității națiunii, conform comunicatului Ministerului Economiei.

Evenimentul de lansare a fost organizat de Agenția de Management a Destinației Bihor, Parohia Ortodoxă din Valea Crișului (Valea Crișului) și Episcopia Ortodoxă din Oradea, cu sprijinul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Proiectul este cofinanțat de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului – Ștampila Monumentelor Istorice.

Reprezentanții administrațiilor publice locale înscriși pe Traseul bisericilor din lemn din România, al Episcopiei Ortodoxe din Oradea, dar și al Episcopiei Ortodoxe din Maramureș și Satmar, cărora li s-au acordat diplome de recunoaștere de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri au fost prezenți la lansare.

Un obiectiv important pentru viitor este certificarea acestei rute de către Consiliul Europei, precizează Ministerul Economiei.

Inițiativa de certificare a traseelor ​​culturale din țară derivă din recunoașterea potențialului acestora din urmă în promovarea patrimoniului istoric și arheologic, precum și a tradițiilor religioase sau gastronomice din România, sensibilizând astfel părțile interesate din turism cu privire la semnificația materialului și imaterialului. patrimoniu cultural pentru generațiile viitoare, în contextul redresării economice durabile. O astfel de recunoaștere subliniază importanța dezvoltării produselor turistice românești și provine din experiența la nivel instituțional câștigată de România în calitate de membru al Acordului parțial extins privind traseele culturale al Consiliului Europei (APE) din 2013.

De asemenea, un alt obiectiv al acestei abordări este identificarea Traseelor ​​Culturale dezvoltate la nivel local, regional sau național, pentru a implementa și împărtăși modele de bune practici care ar putea crește competitivitatea turismului în România. De asemenea, se preconizează o ofertă de consultanță pentru cei care doresc să dezvolte proiecte de rute culturale la nivel național și european.

Potrivit Ministerului, Traseul Național al Orașelor și Spa-urilor Istorice și Traseul Național al Vinului Românesc sunt de asemenea recunoscute ca Trasee Culturale.

Categorii
Economie

Romania si Moldova: Economii in timpul pandemiei

Pandemia Covid-19 a lovit aproape toate tarile din lume, inclusiv multe piete emergente din Europa de Est, precum Romania, Moldova, Polonia, Serbia, Federatia Rusa, Macedonia de Nord si altele. Impactul negativ este profund chiar si in tarile dezvoltate (a se vedea scaderea accentuata a PIB-ului Regatului Unit) si va fi de lunga durata.

Desi exista masuri clare care pot fi luate pentru a relua economiile dupa marea blocare, costurile financiare directe si indirecte sunt uriase. In aceste vremuri complicate, economiile sunt esentiale pentru milioane si milioane de oameni, precum si pentru bancile comerciale, bancile centrale si guvernele. Necesitatea unor masuri stimulative nu poate fi subliniata suficient. Dar sunt stimulate?

Totusi, specific Romaniei in timpul pandemiei a fost faptul ca rata infectiei a fost initial accelerata de numarul mare de romani care se intorceau din alte tari dezvoltate ale UE, in cautarea protectiei oferite de o tara care fusese mai putin afectata decat regiuni precum nordul Italia, Spania sau marile orase europene. Potrivit guvernului roman, aproximativ 1,3 milioane de romani au decis sa se intoarca pana in mai, iar afluxul a continuat de atunci. In plus, echilibrele macroeconomice romanesti inainte de criza erau foarte fragile, ca sa spunem usor.

In mod neasteptat, nivelul depozitelor efectuate de populatie si alte entitati neguvernamentale la banci a crescut usor in timpul pandemiei actuale. Desi o astfel de tendinta este aproape dificil de crezut, ea are cel putin o explicatie facia primara. Cei 1,3 milioane de romani care se intorceau acasa au adus cu ei niste bani pe care i-au depus in valuta straina la bancile romanesti. Cresterea mai mare a depozitelor in valuta este una dintre cele mai neasteptate caracteristici ale comportamentului populatiei in timpul acestei crize turbulente de pandemie.

„Marea panica”

O explicatie suplimentara este legata de frica creata de pandemie in randul populatiei. Luna aprilie 2020 a fost deosebit de tensionata, multi deponenti schimbandu-si depozitele de la lei la euro sau alte valute, pentru a evita deprecierile accentuate ale leului. De fapt, luna aceasta ar fi putut fi etichetata ca fiind „marea panica”. Multi deponenti s-au adresat bancilor pentru a-si pune mana pe depozite, fie in lei, fie in euro. Sume mari au fost solicitate inapoi in numerar, fara niciun motiv. Bancile aveau nevoie sa efectueze fluxuri de numerar stricte zilnice si, in unele cazuri, eliberarea depozitelor s-a limitat la retrageri rezonabile. Din fericire, comportamentul emotional al populatiei s-a calmat in mai 2020.

Pe de alta parte, alte segmente ale populatiei erau destul de prudente in cumpararea de articole albe, cum ar fi televizoare, mobilier si imbracaminte, care nu aveau nevoie imediata in astfel de vremuri. Situatia ar putea fi, de asemenea, explicata, desi masurile „ramaneti acasa” si starea de urgenta introduse de autoritatile romane in aprilie 2020, urmate in mai de o stare de alerta, in vigoare pana la 15 iunie. Intr-un proces constitutional mult disputat, a fost prelungita de guvern inca o luna fara aprobarea parlamentului. Practic, toate marile centre comerciale au fost inchise pana pe 15 iunie (au fost introduse unele masuri de relaxare dupa aceea), iar achizitia de produse nealimentare de catre populatia romaneasca a fost aproape imposibila, in ciuda pietei electronice nasterea pentru toate tipurile de bunuri si servicii.

Cresterea modesta a economiilor populatiei a fost o evolutie buna. Cu toate acestea, Banca Nationala a Romaniei (BNR) si bancile comerciale ar trebui sa puna in aplicare masuri adecvate pentru a consolida o tendinta atat de buna. Ratele dobanzii se afla pe o tendinta foarte descendenta, in conformitate cu semnalul dat de rata de refinantare stabilita / scazuta de BNR. Nivelul ratelor dobanzii, care ar trebui sa fie adecvat si sa acopere cel putin inflatia, si calitatea serviciilor bancare (inclusiv prin mijloace electronice) sunt cruciale in acest sens. Conform Fondului de garantare a depozitelor bancare, la sfarsitul anului 2019 erau 14,2 milioane de conturi care colectau depozite in sectorul bancar.

Atitudinea actuala a unor banci comerciale si a politicienilor romani – conform careia numai economisitorii ar trebui sa suporte costul pandemiei – este total gresita. Ratele dobanzii nu ar trebui manipulate, mai ales in timpul unui an electoral in care economisitorii isi vor spune cuvantul la urne: atat alegerile locale, cat si cele parlamentare vor avea loc in Romania in urmatoarele sase luni. Pe scurt, costurile pandemiei ar trebui sa fie generate in mod echitabil de intreaga societate.

Cazul Moldovei, desi similar in multe privinte cu cel al Romaniei, este totusi diferit. De asemenea, pandemia a lovit Moldova cu consecinte economice clare asupra economiilor tarii. Spre deosebire de Romania, insa, depozitele au avut tendinte foarte plate, atat cele exprimate in moneda locala, cat si in valuta straina, ceea ce este un indiciu clar al prudentei populatiei in perioade foarte incerte si al lipsei de bani de rezerva pentru a fi economisiti.

Moldova are, de asemenea, un numar mare de pensionari printre 2,68 milioane de locuitori, majoritatea cu pensii foarte modeste. Capacitatea lor de a economisi este extrem de limitata si isi gestioneaza cheltuielile zilnice cu ajutorul remitentelor trimise de aproximativ un milion de moldoveni care lucreaza in strainatate. Din pacate, aceste remitente au scazut in ultimele luni. In plus, datoria externa totala bruta a tarii a crescut la 7,55 miliarde de dolari SUA la sfarsitul anului 2019 (Moldova si-a inceput tranzitia cu zero datorii externe). Raportul acestui indicator cheie fata de PIB era deja de 63,1% la sfarsitul anului 2019, care este mult mai mare decat in ​​Romania.

Pentru Romania (incipient) si pentru Moldova (cu atat mai mult pentru regiunea separatista din Transnistria), un rezultat colateral al denaturarii actuale a pietelor internationale si locale datorita ratelor scazute ale dobanzii este ca unele popoare au inceput sa apeleze la scheme / platforme inovatoare pentru plaseaza-le banii / economiile. Criptomonedele sunt un astfel de instrument monetar nereglementat.

Toate criptomonedele au fost de la bun inceput in modul bule, imprevizibile, instabile si cu risc ridicat. Generarea si pastrarea criptomonedelor este extrem de speculativa si este foarte probabil ca aceste active virtuale sa se dezumfle in cele din urma. Desi relatia poate sa nu fie imediat evidenta, sumele de bani acumulate in criptomonede au, printre altele, ceva de-a face cu ratele scazute ale dobanzii din sectorul bancar reglementat. Solicitarile din partea bancilor centrale (atat de la BNR, cat si de la Banca Nationala a Moldovei – BNM) de a reglementa aceste instrumente sunt abia auzite, atat timp cat ratele dobanzilor oferite de banci nu sunt remunerative. Nivelul actual extrem de scazut al acestor rate este un stimulent puternic pentru inflorirea criptomonedelor.

Quo Vadis?

Pentru a-si controla corelatiile macroeconomice cheie, Romania are nevoie de un set de masuri interne, printre care stimularea in continuare a economiilor este cruciala. In paralel, pe termen foarte scurt, autoritatile romane si intreaga societate ar trebui sa se concentreze in primul rand pe subventiile si imprumuturile oferite de UE (33 miliarde euro, din care 19,6 miliarde euro sunt oferite sub forma de subventii, restul ca imprumuturi) care au fost alocate pentru Romania din fondul de recuperare de 750 miliarde de euro impotriva impactului negativ al Covid-19.

Cresterea economiilor este o necesitate si in Moldova, dar deocamdata guvernul moldovean si BNM ar trebui sa puna in aplicare masuri pentru a stimula fluxul de remitente de la moldovenii care lucreaza in strainatate. Tendinta recenta de scadere este ingrijoratoare intr-o economie in care remitentele contribuiau cu 15% din PIB – mai mult in cativa ani. In situatia actuala, accesul Moldovei la pietele internationale este destul de limitat si, prin urmare, imprumuturile de la partenerii traditionali (cum ar fi Federatia Rusa sau de la institutiile financiare internationale precum FMI, Banca Mondiala, BERD, IFC si altele) ar fi o modalitate temporara -in afara pozitiei dificile actuale.

Masurile interne de control al datoriei publice sunt, de asemenea, foarte necesare (a se vedea frauda mare din sectorul bancar, din care pana acum s-a recuperat doar o suma foarte modesta). Increderea populatiei in leul moldovenesc si in sectorul bancar, incepand cu BNM, ar trebui sporita, iar economiile interne ar trebui sa fie o prioritate nationala.

Toate pietele dezvoltate si emergente ale Europei, inclusiv Romania si Moldova, au inceput sa relaxeze restrictiile introduse din cauza pandemiei, dar aceasta criza nu s-a incheiat inca. Stimularea procesului de economisire nu ar trebui tratata doar ca o oportunitate, ci ca o „necesitate” clara pana cand lumea, inclusiv cele doua tari, va iesi din necazuri.

Categorii
Economie

Experienta mentine increderea investitorilor din capitalul privat din Europa Centrala

Increderea in capitalul privat in Europa Centrala simte stresul pandemiei Covid-19, dar exista loc pentru optimism, conform sondajului bianual de incredere in capitalul privat al Deloitte din Europa Centrala.

In timp ce increderea investitorilor a scazut de la 87 la 62 de puncte intre noiembrie 2019 si iunie 2020, scaderea este mai putin drastica decat cea de acum 12 ani in ultima criza financiara globala.

In timp ce respondentii la sondajul Deloitte se asteapta ca conditiile economice sa se inrautateasca (68 la suta), un remarcabil 13 la suta se asteapta, de fapt, la imbunatatirea conditiilor, de la zero la suta in ultimul sondaj. Respondentii se asteapta, de asemenea, ca dimensiunile tranzactiilor sa scada (43% fata de 13% in urma cu sase luni), dar mai mult de jumatate (53%) se asteapta sa ramana la fel.

Dar, cel mai important dintre toate, in ciuda faptului ca 30% dintre respondenti se asteapta la scaderea rentabilitatii, 74% din totalul investitorilor de capital privat inca mai cred ca 2020 va fi totusi o recolta buna pentru ei.

„Avand in vedere incertitudinea continua care persista asupra pietelor, precum si elementul omniprezent al crizei Covid-19, putem doar face ipoteza ca aceste asteptari actuale sunt sustinute de o variabila care a fost mai putin prezenta in 2008: experienta”, spune Mark Jung, Partener Deloitte si lider in capitalul privat din Europa Centrala.

Potrivit domnului Jung, factorii de decizie din capitalul privat din Europa Centrala au trecut deja peste marea criza financiara din 2018, ceea ce le lasa cunostintele necesare pentru a naviga in tendintele problematice ale pietei si in crize.

„Pur si simplu, cei intariti in lupta ar putea fi mai capabili sa tina o mana ferma, sa identifice oportunitatile – si sa le valorifice”, adauga dl Jung.

Principalul motiv care sta la baza increderii investitorilor care nu sufera un succes dramatic ar putea fi faptul ca se asteapta ca criza financiara legata de Covid-19 sa creeze o piata a cumparatorilor. Aproape jumatate (45%) dintre respondentii la sondaj considera ca vanzatorii si-au redus asteptarile de pret in ultimele sase luni si peste jumatate (51%) se asteapta ca vor continua sa faca acest lucru.

Potrivit sondajului, pandemia Covid-19 accelereaza tendintele pietei care erau deja prezente inainte de focar. O tendinta de reducere a preturilor era deja prezenta in Europa Centrala.

Un studiu realizat de Clearwater International a constatat ca multiplii de intrare (pretul platit pentru o companie in raport cu o valoare financiara, cel mai frecvent EBITDA) pentru regiunea CE au scazut de la peste 10x in 2018 la 9x in T2 2019 si s-au situat la 8,1x in T1 2020 inainte de inceperea blocajelor.

„Chiar inainte de blocare, au existat unele semne de ingrijorare crescuta a pietei cu privire la sustenabilitatea preturilor tranzactiilor de piata in CE si pe pietele globale de actiuni – care ar fi putut avea un efect knock-on pe pietele private unde joaca PE,” a declarat dl Jung pentru Emerging Europa .

Mai mult, piata de capital privat din CE s-a racit oarecum de la apogeul sau din 2017, care a fost marcata de iesiri mari, strangere de fonduri puternica si niveluri ridicate de tranzactionare. Acest lucru este demonstrat de tendinta descendenta treptata a indicelui de incredere din mai 2018.

„Piata a ramas puternica dupa o faza de crestere, cu toate acestea, am observat o tendinta descendenta incepand din mai 2018. S-a reflectat in asteptarile economice ale comunitatii de investitii CE PE”, spune dl Jung.

Dar, sustinut de asteptarile de reducere a preturilor si de experienta anterioara din regiune, se pare ca investitorii de capital privat intentioneaza sa rezolve orice criza legata de Covid-19.

Acest lucru se vede cel mai bine in raspunsurile respondentilor despre concentrarea investitiei. Raportul dintre investitiile noi fata de gestionarea portofoliului si strangerea de noi fonduri a ramas aproape acelasi intre noiembrie 2019 si iunie 2020.

In mod similar, activitatile de investitii raman foarte similare, desi o crestere semnificativa a celor care se asteapta sa cumpere mai mult si sa vanda mai putin, pana la 62% fata de 48% in urma cu sase luni.

Potrivit domnului Jung, dupa o perioada de concentrare pe aspecte operationale critice ale portofoliilor lor, cum ar fi reducerea costurilor si gestionarea numerarului, companiile de capital privat sunt gata sa-si desfasoare o parte din pulberea uscata pentru a face fata crizei.

„Incertitudinea pietei a crescut substantial din cauza situatiei Covid-19. Totusi, acest lucru a creat si oportunitati ”, conchide domnul Jung.

Categorii
Economie

Stabilitatea fiscala este cheia pentru sustinerea economiei bulgare pe fondul tulburarilor politice

Agentia de evaluare Fitch a reafirmat ratingul suveran al Bulgariei pe termen lung si strain pe termen lung al emitatorilor (IDR) la „BBB” cu o perspectiva stabila, dar se asteapta acum ca produsul intern brut sa scada cu 5,7% in 2020, comparativ cu 5,1 scaderea la suta a prognozei sale anterioare.

Perspectivele stabile reflecta un anumit grad de rezistenta economica la pandemia Covid-19 datorita unei experiente lungi de prudenta fiscala, active de rezerve externe mari si perspectivelor unor transferuri substantiale ale UE: Bulgaria va primi 29 miliarde de euro (42% din PIB-ul din 2019, cel mai mare procent din UE) in 2021-27 din urmatorul cadru financiar multianual si Fondul de recuperare a coronavirusului UE de generatia urmatoare. Includerea levului bulgar in Mecanismul cursului de schimb (ERM 2) si procesul treptat catre aderarea la euro vor contribui, de asemenea, la ancorarea stabilitatii macro si fiscale in contextul riscurilor negative pentru crestere si a incertitudinii politice in crestere.

Fitch considera ca participarea levului bulgar la ERM 2 si intrarea Bulgariei in Uniunea Bancara in iulie sunt o etapa importanta, deoarece limiteaza un proces de doi ani de implementare cu succes a reformelor si imbunatatirea rezilientei sectorului bancar. De asemenea, reflecta angajamentul autoritatilor zonei euro fata de extinderea euro intr-un moment in care riscurile macro si politice au crescut substantial in Europa. Accentul se va indrepta acum catre indeplinirea criteriilor de convergenta pentru aderarea la zona euro, precum si a angajamentelor necantitative specifice Bulgariei, inclusiv imbunatatirea cadrului de combatere a spalarii banilor. Ca parte a procesului de aderare la ERM 2, Bulgaria a efectuat ample reforme anticoruptie si judiciare si autoritatile s-au angajat, de asemenea, sa aduca imbunatatiri suplimentare in acest domeniu.

„Avand in vedere cerinta minima de doi ani ERM 2 si perioada obisnuita de evaluare de sase-12 luni, credem ca euro ar putea fi adoptat cel mai devreme in ianuarie 2024”, a spus Fitch intr-un comunicat.

In opinia lui Fitch, adoptarea euro este net pozitiva pentru bonitatea suveranului.

„Toate celelalte fiind egale, ne-am astepta sa imbunatatim un suveran cu doua trepte intre aderarea la ERM 2 si aderarea la euro. Cu toate acestea, exista incertitudine cu privire la momentul in care Bulgaria va indeplini toate criteriile de aderare, inclusiv angajamentele necantitative si / sau cerinta de stabilitate a preturilor, avand in vedere diferentialul de crestere cu zona euro. Pentru actiuni de rating pozitive pe masura ce Bulgaria se indreapta spre adoptarea euro, vom avea nevoie de o mai mare incredere in momentul probabil al adoptarii euro si cat de mult ar compensa riscurile care decurg din pandemie si incertitudinea politica interna ”, a adaugat agentia de rating.

Economia bulgara s-a contractat cu 9,8% in al doilea trimestru al anului, in mare parte ca urmare a unei scaderi accentuate a cererii externe si a unei prabusiri a productiei in majoritatea sectoarelor din cauza masurilor de blocare Covid-19. In timp ce Fitch crede ca un impuls mai puternic din cheltuielile fiscale si o performanta imbunatatita in sectoare cheie, cum ar fi constructiile si industria, vor contribui la cresterea revenirii in a doua jumatate a anului, riscurile pentru previziunile sale pe termen scurt sunt in mare parte dezavantajate. Sectoarele de servicii precum turismul (care reprezinta 3,4% din oferta interna totala, potrivit Comisiei UE) raman deosebit de vulnerabile si par sa-si revina intr-un ritm mai lent decat se astepta, in timp ce increderea in intreaga economie ar putea avea de suferit daca exista o renasterea coronavirusului. Se estimeaza ca economia va reveni la cresterea de 4

Lipsa turistilor straini a fortat numeroase hoteluri de pe coasta Marii Negre din Bulgaria sa inchida mult mai devreme decat in ​​timpul unei veri normale. Unele s-au inchis la 15 august, in timp ce altele nu au deschis deloc in acest sezon. Cifrele publicate pe 10 august de Institutul National de Statistica din Bulgaria au aratat ca, in iunie, veniturile din cazare de la turistii straini au scazut cu aproape 96%.

Bulgaria a vazut in ultimele saptamani o serie de proteste impotriva primului ministru de lunga durata al tarii, Boyko Borissov, care a spus saptamana trecuta ca va demisiona daca parlamentul va aproba apelul sau pentru alegerea unei mari adunari nationale pentru „repornirea statului”.

Protestele – cerand demisia prim-ministrului, precum si a cabinetului sau si a procurorului general al tarii – au atras zeci de mii de oameni si au castigat sprijinul presedintelui, Rumen Radev.

Protestele au inceput pe 7 iulie, cand Hristo Ivanov, un fost ministru al justitiei care conduce acum un partid anticoruptie Da Bulgaria, a incercat sa aterizeze o barca mica pe o plaja publica langa orasul Burgas de la Marea Neagra. Transmiterea in direct a intregului lucru, domnul Ivanov a vrut sa arate ca proprietarul unei vile aproape de plaja, Ahmed Dogan, trata ilegal plaja ca a lui. Pe scurt, in momentul in care domnul Ivanov a plantat un steag bulgar in nisip, el a fost impins inapoi in mare de garda de corp a domnului Dogan.

Cand presedintele Radev a dezvaluit a doua zi ca garzile de corp erau ofiteri ai agentiei de securitate a statului, au inceput demonstratiile. Acestea s-au intensificat dupa ce birourile domnului Radev au fost perchezitionate de fortele de securitate si doi asistenti retinuti sub acuzatia de trafic de influenta si dezvaluirea secretelor de stat.

Pana la 11 iulie, domnul Radev sustinea ca domnul Borissov conduce un „guvern mafiot”.

Fitch considera ca un sprijin slab pentru partidele traditionale (inclusiv GERB al dlui Borissov) si aparitia unor personaje populiste este probabil sa fragmenteze votul la urmatoarele alegeri (programate pentru martie 2021), complicand construirea coalitiei intr-un moment in care autoritatile trebuie sa abordeze consecinte sociale si economice din pandemia Covid-19. De asemenea, ridica intrebari cu privire la probabilitatea si eficacitatea reformelor pentru abordarea problemelor de guvernanta.

Cu toate acestea, Fitch crede, de asemenea, ca, in general, exista putine riscuri pentru continuitatea politicii economice (inclusiv adoptarea euro), datorita istoricului lung al tarii in ceea ce priveste consensul intre parti cu privire la mentinerea stabilitatii monetare si fiscale.

Categorii
Economie

Florăriile online, marele pariu în 2011 pentru e-Commerce

Din ce în ce mai mult românii prind gustul tranzacţiilor online pentru diferite produse şi servicii. Datorită  acestui lucru, în comerţul virtual apar tot mai multe magazine capabile să satisfacă cele două mari pretenţii ale clientului, calitatea şi preţul. Adică, cei interesaţi pot cumpăra produse de calitate la preţuri mai mici decât în comerţul tradiţional offline.

Dacă perioada 2005-2008 a fost profitabilă pentru magazinele online cu specific IT anul 2011 pare să fie anul unui nou tip de afacere în mediu virtual: florăriile online.

Sărbătorile din primele trei luni ale anului Valentines Day, Dragobetele, zilele 1 şi 8 martie au adus magazinelor online de flori cu până la 500% mai multe vânzări decât aceeaşi perioadă a anului trecut.

Lansată în iunie 2010 de catre un antreprenor, cunoscut în e-commerce pentru MarketOnline.ro, www.floria.ro a avut 9 luni de creştere constantă. În numai 3 luni de la lansare, Floria primea în septembrie 2010 titlul de “Florăria online a anului 2010” în cadrul Galelor Premiilor e-Commerce.

Preţurile accesibile, livrarea promptă, buchetele frumoase şi variate au făcut ca, după niciun an de zile, Floria.ro cel puţin să-şi crească consistent cifra de afaceri. Dacă în decembrie 2010 Floria a livrat aproximativ 500 de comenzi, în valoare de 10.000 de euro, în perioada ianuarie-martie peste 5.000 de clienţi au făcut ca vânzările să depăşească 50.000 de euro.  De ziua femeii s-au livrat peste 600 de comenzi, adică aproape 13.000 de euro într-o singură zi.

Pentru întreg anul 2011, Floria îsi propune să livreze peste 50.000 de buchete, înregistrând astfel o cifră de afaceri de minim 1.000.000 EUR.

Categorii
Economie

Clădirile office, pagubă curată pentru dezvoltatori. Spaţiile comerciale sunt preferate de agenţii economici

După ce s-au împrumutat de la bănci că să le construiască, dezvoltatorii clădirilor de birouri din Timişoara constată că au aruncat banii pe fereastră. Spaţiile nu au căutare. Sunt prea scumpe pentru buzunarele sărăcite ale celor care mai dezvoltă o afacere în aceste vremuri. Se caută şi se cumpără tot ce este sub 650-850 euro/mp ca preţ. Birourile din clădirile office sunt mult mai scumpe aşa că puţini clienţi îşi permit. Drept urmare se reorientează şi folosesc spaţiile comerciale pentru afacerea lor. În acest an am închiriat 600 mp şi mai am de vânzare spaţii comerciale în valoare de 500.000 de euro. Spaţiile comerciale au căutare, singură condiţie este să fie bine poziţionate, a precizat Andrei Văcaru, directorul unei agenţii imobiliare din Timişoara. Chiar dacă prin clădirile lor bate vântul, dezvoltatorii din sectorul ofiice au rămas însă cu creditul pe cap şi în plus trebuie să scoată bani frumoşi şi pentru pază, utilităţi şi întreţinere. Nimeni nu ştie exact cât costă o clădire de birouri care stă goală de unu sau doi ani. Valoarea de piaţă a unui asemenea activ nu se poate calcula aşa cum se face în mod normal – pe baza încasărilor din chirii. Asta pentru că nu există chiriaşi. Există însă alte evaluări care se fac în acest caz. E vorba de evaluarea clădirii pentru plata impozitului către municipalitate, pe de o parte, şi de reevaluare în vederea plătii creditului luat de la bancă. Costurile de mentenanţă şi administrative încep de la 0,5 euro/mp.  Pentru o imagine aproximativă a costurilor iau că exemplu o clădire de talie redusă, cu o suprafaţa de 4.000 mp utili. Pentru un astfel de imobil, impozitul este de circa 100.000 de euro. La acesta se adaugă cheltuieli de întreţinere de aproximativ 50.000 euro, a explicat Dinu Mayer, directorul unei firme de consultanţă din Timişoara.

Categorii
Economie

Donatori atraşi prin intermediul reţelelor de socializare on-line

Cinci tineri programatori şi designeri din Timişoara au realizat o aplicaţie Facebook inedită de promovare a campaniei 2% „Pentru Voi”. Aplicaţia urmăreşte să atragă atenția utilizatorilor de Facebook asupra faptului că pot direcționa 2% din impozitul pe venit către Fundația „Pentru Voi”.  Am  abordat anul acesta metode inovatoare de promovare a campaniei 2%, pentru a ajunge la un public nou, care nu cunoaşte încă activitatea noastră. Sperăm ca mesajul nostru să convingă cât mai multă lume să sprijine cele 180 persoanele cu dizabilităţi intelectuale, beneficiare ale Fundaţiei noastre, a declarat Laila Onu, director executiv. Mi-a plăcut de la bun început ideea de campanie de comunicare pe facebook. Este o metodă modernă, inovatoare şi interactivă. Mă bucur că prin aplicaţia noastră vom ajuta persoane cu dizabilităţi, a declarat Răzvan Stan, membru în echipa 2%„ Pentru Voi”.  Mulţumim echipei de voluntari precum şi organizatorilor Geekmeet 24, care şi-au dedicat 24 de ore din timpul lor liber pentru a sprijini campania de strângere de fonduri 2% de la tine schimbă viaţa lor în bine!. Prin gestul lor, au dat dovadă de responsabilitate socială faţă de beneficiarii noştri, adulţi cu dizabilităţi intelectuale, a declarat Nicoleta Foica, responsabil PR al Fundaţiei „Pentru Voi”. Aplicaţia se poate vizualiza, indiferent dacă aveţi sau nu cont de Facebook, la: http://apps.facebook.com/pentruvoi/.

Categorii
Economie

Românii sunt turişti în ţara lor. Străinii ne cam ocolesc

La ce venituri au ajuns să încaseze cei mai mulţi dintre români nu e de mirare de ce îşi petrec vacanţele aproape de casă şi mai puţin peste graniţă.  Statistica arată că în ianuarie 2011 au ieşit din ţară cu 8,6% mai puţini români în comparaţie cu aceeaşi lună a anului trecut. În schimb sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din România au înregistrat o creştere cu 13,4 %  iar înnoptările au fost  11,5 % mai multe. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2011 a fost de 16,6%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2010. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2011 s-au înregistrat la hoteluri (19,0%) şi la vile turistice (14,8%) . Şi numărul turiştilor străini care şi-au facut concediul în România a scăzut cu 0.6%. Doar 21,4% din numărul locurilor disponibile din unităţile de cazare au fost ocupate de vizitatorii veniţi de peste hotar. Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna ianuarie 2011 de 467,2 mii, în scădere cu 0,6 % faţă de luna ianuarie 2010. Cei mai mulţi dintre vizitatorii străini provin din ţări situate în Europa ( 95,6%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 55,7% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (37,7%), Bulgaria (22,6%), Italia (8,5%), Germania (7,1%), Polonia (3,9%) şi Austria (3,7%).