Categorii
Actualitate

Pe miticii de Timişoara îi doare-n coif de muzeele oraşului!

Galerie Foto

Aproape 50 de persoane au urcat, luni, 11 aprilie, în Galeria Mansarda a Facultăţii de Arte şi Design pentru a discuta ori doar a asista la masa rotundă Cu sau fără muzee în Timişoara?. Profesori universitari, manageri de instituţii culturale, studenţi, jurnalişti, intelectuali sau curioşi au intrat în dialog sau au fost doar spectatori la o dezbatere vie şi plină de idei, organizată de Centrul de Creaţie al Artelor Vizuale Contemporane din cadrul instituţiei gazdă (reprezentată de către decanul Adriana Lucaciu), şi Comitetul Civic (printre ai cărei reprezentanţi s-au numărat Rodica Vârtaciu, Ileana Pintilie, Smaranda Vultur, Lucian Ionică şi Florian Mihalcea). O oarecare surpriză a constituit-o absenţa reprezentanţilor Primăriei Timişoara. De la Consiliul Judeţean Timiş a venit cineva, greu de spus cine, dar s-a auzit o voce moale când s-a întrebat de CJT. Aşteptau organizatorii să fie de faţă membrii comisiilor de cultură ai Consiliului Local şi ai celui Judeţean? Aş! Aleşii respectivi sunt personaje ocupate, care probabil stau în biblioteci şi poate chiar în muzee, aprofundând valorile, de la cele locale, până la cele universale.

„Intriga” discuţiei a constituit-o o listă cu muzeele şi casele memoriale existente în două oraşe ce, precum Timişoara, ar vrea să fie „capitală culturală europeană”: Iaşi şi Cluj-Napoca. Dacă în capitala Moldovei există 15 muzee, iar în cea a Ardealului sunt 14. În Timişoara, cu tot cu colecţiile existente la Mitropolia Banatului, Episcopia Romano-Catolică şi Episocopia Ortodoxă-Sârbă, numărul spaţiilor ce-şi pot spune muzeu nu sar de 9. De remarcat că nu există nicio casă memorială, ca şi când oraşul de pe malurile Begăi n-ar fi dat nicio personalitate. Specialistul în calculatoare Horia Gligor accentua că abia la sfârşitul lui aprilie va înmuguri un muzeu al tehnicii, în cadrul Facultăţii de Hidrotehnică. Asta, deşi Timişoara e un oraş politehnist cu pretenţii! Mari probleme are şi „Memorialul Revoluţiei”, al cărui sediu este într-un imobil retrocedat. Traian Orban, liderul acestui important muzeu timişorean, a declarat că, deocamdată, autorităţile nu dau semne că ar găsi un spaţiu-alternativă. Anton Neagu, fratele artistului Paul Neagu, unul dintre puţinii români din artele vizuale ale cărui lucrări au depăşit interesul naţional, a povestit despre încercările sale eşuate de a face un muzeu de artă contemporană, a cărui bază să fie donaţia lui Paul Neagu către Timişoara. Despre lipsa de comunicare între factorii locali de decizie politică, despre spaţiile improprii în care sunt depozitate exponatele de Muzeului de Etnografie (scoate din clădirea Bastionului şi depuse la Muzeul Satului de la Pădurea Verde), despre cum valori de patrimoniu sunt lăsate în voia soartei, deşi, teoretic, ele sunt apărate de Legea Patrimoniului, despre incertitudinile legate de spaţiile – ce se doresc a avea destinaţii culturale – din Bastion, despre lipsa de fonduri şi despre lacunele din sistemul de educaţie s-a discutat la masa rotundă. „N-avem orgoliu cultural decât la nivel de vorbe, dar noi toată ziua îi înjurăm pe mitici”, a spus Marcel Tolcea, directorului Muzeului de Artă al Banatului. Iar dacă e să ne raportăm la interesul arătat de oamenii cu putere de decizie politică faţă de această masă rotundă, am putea concluziona că miticii sunt chiar aici, în Timişoara. Şi că îi cam doare-n coif!

Vă oferim o generoasă galerie foto cu participanţii la discuţii, cât şi cu lucrările de artă expuse în Galeria Mansarda.

Citiţi şi:

Cu sau fără muzee în Timişoara?