Pandemia Covid-19 a lovit aproape toate tarile din lume, inclusiv multe piete emergente din Europa de Est, precum Romania, Moldova, Polonia, Serbia, Federatia Rusa, Macedonia de Nord si altele. Impactul negativ este profund chiar si in tarile dezvoltate (a se vedea scaderea accentuata a PIB-ului Regatului Unit) si va fi de lunga durata.

Desi exista masuri clare care pot fi luate pentru a relua economiile dupa marea blocare, costurile financiare directe si indirecte sunt uriase. In aceste vremuri complicate, economiile sunt esentiale pentru milioane si milioane de oameni, precum si pentru bancile comerciale, bancile centrale si guvernele. Necesitatea unor masuri stimulative nu poate fi subliniata suficient. Dar sunt stimulate?

Totusi, specific Romaniei in timpul pandemiei a fost faptul ca rata infectiei a fost initial accelerata de numarul mare de romani care se intorceau din alte tari dezvoltate ale UE, in cautarea protectiei oferite de o tara care fusese mai putin afectata decat regiuni precum nordul Italia, Spania sau marile orase europene. Potrivit guvernului roman, aproximativ 1,3 milioane de romani au decis sa se intoarca pana in mai, iar afluxul a continuat de atunci. In plus, echilibrele macroeconomice romanesti inainte de criza erau foarte fragile, ca sa spunem usor.

In mod neasteptat, nivelul depozitelor efectuate de populatie si alte entitati neguvernamentale la banci a crescut usor in timpul pandemiei actuale. Desi o astfel de tendinta este aproape dificil de crezut, ea are cel putin o explicatie facia primara. Cei 1,3 milioane de romani care se intorceau acasa au adus cu ei niste bani pe care i-au depus in valuta straina la bancile romanesti. Cresterea mai mare a depozitelor in valuta este una dintre cele mai neasteptate caracteristici ale comportamentului populatiei in timpul acestei crize turbulente de pandemie.

„Marea panica”

O explicatie suplimentara este legata de frica creata de pandemie in randul populatiei. Luna aprilie 2020 a fost deosebit de tensionata, multi deponenti schimbandu-si depozitele de la lei la euro sau alte valute, pentru a evita deprecierile accentuate ale leului. De fapt, luna aceasta ar fi putut fi etichetata ca fiind „marea panica”. Multi deponenti s-au adresat bancilor pentru a-si pune mana pe depozite, fie in lei, fie in euro. Sume mari au fost solicitate inapoi in numerar, fara niciun motiv. Bancile aveau nevoie sa efectueze fluxuri de numerar stricte zilnice si, in unele cazuri, eliberarea depozitelor s-a limitat la retrageri rezonabile. Din fericire, comportamentul emotional al populatiei s-a calmat in mai 2020.

Pe de alta parte, alte segmente ale populatiei erau destul de prudente in cumpararea de articole albe, cum ar fi televizoare, mobilier si imbracaminte, care nu aveau nevoie imediata in astfel de vremuri. Situatia ar putea fi, de asemenea, explicata, desi masurile „ramaneti acasa” si starea de urgenta introduse de autoritatile romane in aprilie 2020, urmate in mai de o stare de alerta, in vigoare pana la 15 iunie. Intr-un proces constitutional mult disputat, a fost prelungita de guvern inca o luna fara aprobarea parlamentului. Practic, toate marile centre comerciale au fost inchise pana pe 15 iunie (au fost introduse unele masuri de relaxare dupa aceea), iar achizitia de produse nealimentare de catre populatia romaneasca a fost aproape imposibila, in ciuda pietei electronice nasterea pentru toate tipurile de bunuri si servicii.

Cresterea modesta a economiilor populatiei a fost o evolutie buna. Cu toate acestea, Banca Nationala a Romaniei (BNR) si bancile comerciale ar trebui sa puna in aplicare masuri adecvate pentru a consolida o tendinta atat de buna. Ratele dobanzii se afla pe o tendinta foarte descendenta, in conformitate cu semnalul dat de rata de refinantare stabilita / scazuta de BNR. Nivelul ratelor dobanzii, care ar trebui sa fie adecvat si sa acopere cel putin inflatia, si calitatea serviciilor bancare (inclusiv prin mijloace electronice) sunt cruciale in acest sens. Conform Fondului de garantare a depozitelor bancare, la sfarsitul anului 2019 erau 14,2 milioane de conturi care colectau depozite in sectorul bancar.

Atitudinea actuala a unor banci comerciale si a politicienilor romani – conform careia numai economisitorii ar trebui sa suporte costul pandemiei – este total gresita. Ratele dobanzii nu ar trebui manipulate, mai ales in timpul unui an electoral in care economisitorii isi vor spune cuvantul la urne: atat alegerile locale, cat si cele parlamentare vor avea loc in Romania in urmatoarele sase luni. Pe scurt, costurile pandemiei ar trebui sa fie generate in mod echitabil de intreaga societate.

Cazul Moldovei, desi similar in multe privinte cu cel al Romaniei, este totusi diferit. De asemenea, pandemia a lovit Moldova cu consecinte economice clare asupra economiilor tarii. Spre deosebire de Romania, insa, depozitele au avut tendinte foarte plate, atat cele exprimate in moneda locala, cat si in valuta straina, ceea ce este un indiciu clar al prudentei populatiei in perioade foarte incerte si al lipsei de bani de rezerva pentru a fi economisiti.

Moldova are, de asemenea, un numar mare de pensionari printre 2,68 milioane de locuitori, majoritatea cu pensii foarte modeste. Capacitatea lor de a economisi este extrem de limitata si isi gestioneaza cheltuielile zilnice cu ajutorul remitentelor trimise de aproximativ un milion de moldoveni care lucreaza in strainatate. Din pacate, aceste remitente au scazut in ultimele luni. In plus, datoria externa totala bruta a tarii a crescut la 7,55 miliarde de dolari SUA la sfarsitul anului 2019 (Moldova si-a inceput tranzitia cu zero datorii externe). Raportul acestui indicator cheie fata de PIB era deja de 63,1% la sfarsitul anului 2019, care este mult mai mare decat in ​​Romania.

Pentru Romania (incipient) si pentru Moldova (cu atat mai mult pentru regiunea separatista din Transnistria), un rezultat colateral al denaturarii actuale a pietelor internationale si locale datorita ratelor scazute ale dobanzii este ca unele popoare au inceput sa apeleze la scheme / platforme inovatoare pentru plaseaza-le banii / economiile. Criptomonedele sunt un astfel de instrument monetar nereglementat.

Toate criptomonedele au fost de la bun inceput in modul bule, imprevizibile, instabile si cu risc ridicat. Generarea si pastrarea criptomonedelor este extrem de speculativa si este foarte probabil ca aceste active virtuale sa se dezumfle in cele din urma. Desi relatia poate sa nu fie imediat evidenta, sumele de bani acumulate in criptomonede au, printre altele, ceva de-a face cu ratele scazute ale dobanzii din sectorul bancar reglementat. Solicitarile din partea bancilor centrale (atat de la BNR, cat si de la Banca Nationala a Moldovei – BNM) de a reglementa aceste instrumente sunt abia auzite, atat timp cat ratele dobanzilor oferite de banci nu sunt remunerative. Nivelul actual extrem de scazut al acestor rate este un stimulent puternic pentru inflorirea criptomonedelor.

Quo Vadis?

Pentru a-si controla corelatiile macroeconomice cheie, Romania are nevoie de un set de masuri interne, printre care stimularea in continuare a economiilor este cruciala. In paralel, pe termen foarte scurt, autoritatile romane si intreaga societate ar trebui sa se concentreze in primul rand pe subventiile si imprumuturile oferite de UE (33 miliarde euro, din care 19,6 miliarde euro sunt oferite sub forma de subventii, restul ca imprumuturi) care au fost alocate pentru Romania din fondul de recuperare de 750 miliarde de euro impotriva impactului negativ al Covid-19.

Cresterea economiilor este o necesitate si in Moldova, dar deocamdata guvernul moldovean si BNM ar trebui sa puna in aplicare masuri pentru a stimula fluxul de remitente de la moldovenii care lucreaza in strainatate. Tendinta recenta de scadere este ingrijoratoare intr-o economie in care remitentele contribuiau cu 15% din PIB – mai mult in cativa ani. In situatia actuala, accesul Moldovei la pietele internationale este destul de limitat si, prin urmare, imprumuturile de la partenerii traditionali (cum ar fi Federatia Rusa sau de la institutiile financiare internationale precum FMI, Banca Mondiala, BERD, IFC si altele) ar fi o modalitate temporara -in afara pozitiei dificile actuale.

Masurile interne de control al datoriei publice sunt, de asemenea, foarte necesare (a se vedea frauda mare din sectorul bancar, din care pana acum s-a recuperat doar o suma foarte modesta). Increderea populatiei in leul moldovenesc si in sectorul bancar, incepand cu BNM, ar trebui sporita, iar economiile interne ar trebui sa fie o prioritate nationala.

Toate pietele dezvoltate si emergente ale Europei, inclusiv Romania si Moldova, au inceput sa relaxeze restrictiile introduse din cauza pandemiei, dar aceasta criza nu s-a incheiat inca. Stimularea procesului de economisire nu ar trebui tratata doar ca o oportunitate, ci ca o „necesitate” clara pana cand lumea, inclusiv cele doua tari, va iesi din necazuri.