De echipa Reality Check
BBC News
sursa imaginii Lucy Tabrizi
legenda imaginii Ali Tabrizi, directorul Seaspiracy, observand o aripa de rechin
Un documentar despre impactul industriei de pescuit asupra vietii marine si a oceanelor a provocat multe dezbateri.
Multi spectatori au spus ca nu vor mai manca peste dupa ce au vizionat filmul si si-au exprimat socul la scara industriala a pescuitului. botosaneanul www.lightwarez.com
Altii au sustinut ca simplifica excesiv o problema complexa – multe comunitati depind de pescuitul pentru mijloacele de trai si pentru hrana si practica de fapt metode de capturare durabile.
Am analizat cateva dintre principalele afirmatii din filmul Seaspiracy de pe Netflix. pandora 84.almatybala.kz
Revendicare: oceanele vor fi „practic goale” pana in 2048
„Daca tendintele actuale de pescuit continua, vom vedea oceane practic goale pana in anul 2048”, spune Ali Tabrizi, regizorul si povestitorul filmului.
Afirmatia provine initial dintr-un studiu din 2006 – iar filmul se refera la un articol din New York Times din acea vreme, cu titlul „Studiul vede„ colapsul global ”al speciilor de peste”. mp3 juice isaevclub.ru
Cu toate acestea, autorul principal al studiului este indoielnic cu privire la utilizarea concluziilor sale pentru a ajunge la concluzii astazi.
„Ziarul din 2006 are acum 15 ani si majoritatea datelor din el au aproape 20 de ani”, a declarat pentru BBC prof. deichmann www.snupps.com Boris Worm, de la Universitatea Dalhousie. „De atunci, am vazut eforturi in crestere in multe regiuni pentru a reconstrui populatiile epuizate. pinterest www.metal-archives.com „
Exista o multime de exemple de stocuri supra-pescuit, capturarea pestilor nedorite si pierderea habitatului, precum si probleme cu poluarea si schimbarile climatice, spune prof. Worm. avon login www.garrisonexcelsior.com
El subliniaza insa ca exista si „nenumarate eforturi in curs de reparare a pagubelor care au fost facute”.
Alti experti au contestat afirmatiile initiale din studiul din 2006. monitorul de suceava www.bookmarking-planet.win
A existat o „cale de extrapolare nerealista dincolo de limitele datelor disponibile”, spune expertul in domeniul pescuitului, Michael Melnychuk, de la Universitatea din Washington.
El spune ca studiul nu a fost bine primit de comunitatea stiintifica in domeniul pescuitului si ca aceasta predictie „a persistat de atunci”. bonprix www.creativelive.com
„Pescuitul excesiv este cu siguranta o problema in multe regiuni ale lumii, dar in regiunile in care reglementarile de gestionare a pescuitului se bazeaza pe dovezi stiintifice si sunt aplicate in mod corespunzator, majoritatea stocurilor de pesti se descurca bine”, spune dr. Melnychuk. mahjong avtopark.lv
Revendicare: Aproape 50% din materialul plastic dintr-o zona din Oceanul Pacific este plasa de pescuit
O tema majora a documentarului este impactul industriei de pescuit asupra oceanelor si poluarea cauzata de plasele si echipamentele de pescuit aruncate.
Filmul arata spre Great Pacific Garbage Patch – o mare colectie de resturi plutitoare din Oceanul Pacific, care contine o multime de plase. beeg www.lightwarez.com
„Auzim multe despre Great Pacific Garbage Patch (GPGP) .. xnxx www.sa-live.com . 46% din acestea sunt plasate in plasa de pescuit, care sunt mult mai periculoase pentru viata marina decat paiele noastre din plastic”, spune ecologistul George Monbiot, un contribuitor la documentar . dana budeanu maqolalar.uz
Studiul citat ajunge la aceasta concluzie, dar are nevoie de context.
„Uneltele de pescuit sunt in mare parte„ groase ”- uita-te la geamanduri, lazi si plase”, spune autorul studiului Boyan Slat. europa fm live www.themirch.com „Aceasta cos de gunoi se fragmenteaza mult mai incet si este, de asemenea, foarte plina de viata; candidati primari pentru a sta in GPGP.”
Alte plasticuri „subtiri”, cum ar fi pungi si paie, tind sa se dezintegreze si sa se scufunde pe fundul marii. bubble shooter fr.grepolis.com
- netflix
- calendar
- powerbet
- autokarma
- tribunalul bucuresti
- classroom
- mobile
- spynews
- go
- loto italia
- cago
- divx filme online
- reges
- volkswagen
- blue air
- transfermarkt
- auchan
- vremea braila
- www
- brd net
sursa imaginii Getty Images
legenda imaginii Plase de peste colectate din nordul Oceanului Pacific in 2009
Revendicare: paiele din plastic reprezinta doar 0,03% din plasticul oceanic
Dl Tabrizi spune in film ca o campanie globala de interzicere a utilizarii paielor din plastic „a fost ca si cum ai incerca sa salvezi padurea tropicala amazoniana si sa opresti exploatarea forestiera boicotand scobitori”.
Statistica – 0,03% din plasticul oceanic este paie – provine din doua studii evidentiate in film, unul condus de Jenna Jambeck, de la Universitatea din Georgia, si altul de doi oameni de stiinta australieni Denise Hardesty si Chris Wilcox. pomeranian www.save-bookmarks.win
Studiul din 2015 al prof. Jambeck ofera o estimare globala a „masei de plastic de la uscat care intra in ocean”. myenel vbankin.ru
Iar celalalt studiu este o estimare a cantitatii de paie pe coastele din intreaga lume.
Se pare ca s-a facut un calcul folosind aceste constatari. g4media www.debate.org
Cifra de 0,03% a fost, de asemenea, mentionata intr-un articol de opinie Bloomberg in 2018.
Aceasta este o estimare, iar profesorul Jambeck a spus ca nimeni nu stie cu adevarat cat de mult este paie, dar expertii sunt de acord ca este cu siguranta mult mai putin decat uneltele de pescuit aruncate. aliexpress
sursa imaginii Getty Images
legenda imaginii Un voluntar care ridica plastic pe o plaja italiana
Prof. Hardesty nu crede ca paiele sunt o problema mai mare decat uneltele de pescuit pierdute, dar riscurile pe care le prezinta plasele sunt in mod clar o problema majora. google andrethle444.mozello.com
„Uneltele de pescuit abandonate, pierdute, abandonate prezinta un prejudiciu substantial asupra mediului pentru speciile de coasta si marine”, spune ea, „si stim mult mai multe despre riscul de incurcare decat despre riscul de ingestie (al altor obiecte) faunei salbatice”.
Revendicare: microorganismele absorb de patru ori mai mult CO2 decat Amazonul
Aceasta afirmatie se refera la rolul important pe care il joaca oceanele in combaterea incalzirii globale. avon www.stormbornlegend.de
Organismele microscopice din ocean numite fitoplancton absorb dioxidul de carbon si elibereaza oxigen, la fel ca plantele.
Documentarul se refera la un raport al FMI care spune ca „calculam ca acesta este echivalent cu cantitatea de dioxid de carbon (CO2) captata de 1,70 trilioane de copaci – valoarea a patru paduri amazoniene”.
Expertii spun ca cifra este cam corecta si ar putea fi chiar o subestimare.
„Este corect sa spunem ca peste oceanul global, fitoplanctonul absoarbe de aproximativ patru ori mai mult dioxid de carbon decat Amazonul”, spune dr. BB Cael, om de stiinta de la Centrul National de Oceanografie din Southampton.
Si dr. Cael spune ca oceanele pot stoca carbon mult timp.
„O portiune de carbon absorbita de fitoplancton se scufunda in adanc si ramane acolo sute pana la mii de ani pana cand oceanul il readuce incet la suprafata.
„O cantitate mult mai mica de carbon preluat de copaci este sechestrata din atmosfera atat de mult timp”, spune dr. Cael.
Cercetari recente au aratat, de asemenea, ca unele tipuri de fitoplancton sunt mai bune in absorbtia carbonului decat altele.
Un studiu din 2020 a examinat aspectul anual al fitoplanctonului – floarea de primavara – si a constatat ca cele mari, care sunt cele mai eficiente la administrarea CO2, erau mult mai putin frecvente decat se credea anterior.
Un alt studiu publicat in 2020 a analizat ceea ce se numeste „pompa biologica” – atunci cand planctonul moare, acestea cad in oceanul adanc, indepartand carbonul de la suprafata si stocandu-l.
„Daca oceanele adanci nu ar stoca atat de mult carbon, Pamantul ar fi chiar mai cald decat este astazi”, a scris autorul sau, Ken Buesseler.
„Estimam ca pompa biologica transporta de doua ori mai mult carbon de captare a caldurii din oceanul de la suprafata decat se credea anterior”, a spus dl Buesseler.
