Conform agenţiei de presă Mediafax, care a intrat în posesia unui document guvernamental, Executivul pregăteşte o serie de măsuri prin care doreşte să înăsprească condiţiile de acordare şi să reducă numărul prestaţiilor sociale (la ora actuală în jur de 40) şi, implicit, numărul persoanelor asistate.

Se estimează că, după introducerea noilor criterii de acordare a prestaţilor sociale, numărul asistaţilor să scadă cu 100.000.

Măsurile pregătite de Guvern sunt o consecinţă  a faptului că  sistemul asistenţial din România este mult prea costisitor (cheltuielile cu prestaţiile sociale au crescut de la 1,4% din PIB in 2005 la 2,86% in 2010) şi nu poate fi susţinut de bugetul de stat. În plus, indicatorii de calitate a vieţii nu arată  nicio creştere vizibilă.

Una dintre principalele modificări va fi aceea că se va stabili o limită maximă pe care o persoană/familie poate să o primească sub forma prestaţiilor sociale. Această limită va fi raportată  la un cost efectiv al nevoilor zilnice al unei persoane asistate.

Altă măsură vizează prestaţiile pentru persoanelor cu handicap şi se referă la  intenţia de a le comasa într-un singur program pensiile de invaliditate. Bineînţeles, se va ţine seamă de gradul de handicap şi nevoile specifice.  Beneficiile se menţin, dar se estimează acordarea lor la un număr redus de persoane, prin unificarea criteriilor şi sistemelor pentru persoanele cu handicap şi pensiile de invaliditate, conform documentului guvernamental.

Executivul mai doreşte ca persoanele care beneficiază de venitul minim garantat şi sunt apte de muncă să participe obligatoriu la cursurile de formare profesionale, aceasta fiind de asemenea o condiţie pentru acordare a prestaţiei conform legii 416/2001. În felul acesta, Guvernul preconizează că procentul asistaţilor sociali calificaţi va creşte de la 50% în 2012 la 90 % în 2013. Totodată, anul acesta, până în luna iunie,  va apărea un formular unic de cerere de ajutor social, în care participarea la aceste cursuri va fi condiţie de eligibilitate

Se estimează ca, astfel, cheltuilelile bugetare pentru venitul minim garantat vor fi reduse la 651 milioane lei, în 2011, la 632 milioane lei, în 2012, iar numărul mediu lunar de familii asistate  va scădea de la 319.000, în 2011, la 310.000, în 2012.

Unul din argumentele  pentru reducerea prestaţiilor sociale şi a programelor asistenţiale rezidă în faptul că nu în puţine cazuri beneficiarii nu sunt îndreptăţiţi să primească aceste ajutoare, iar în felul nu există o distribuţie echitabilă a sumelor alocate de la bugetul de stat. Potrivit rapoartelor guvernamentale, din 11 milioane de adulţi apţi de muncă din familiile beneficiare de prestaţii sociale, 2,2 milioane persoane nu muncesc si nici nu fac parte  din sistemul educaţional sau de pregătire profesională.

În România, acoperirea sistemului de protecţie socială este ridicată – peste 84% dintre cetăţeni sunt acoperiţi de cel puţin un beneficiu monetar, în mod direct sau indirect (…) Actualul context al crizei economice mondiale impune direcţionarea prioritară a resurselor financiare spre susţinerea relansării economice, în mod special către sectorul investiţiilor publice. În aceste condiţii, reformarea sistemului de asistenţă socială şi focalizarea efortului bugetar pentru sprijinirea categoriilor cele mai vulnerabile devine prioritară”, conform documentului guvernamental.