woman sleep in eye patch in grey bed. copy space

Autorii celui mai recent studiu al somnului, care tocmai a fost publicat in revista Nature Communications, descopera ca lipsa de somn ,,persistenta” in anii 50, 60, pana la varsta de 70 de ani – este asociata cu o sansa de 30% mai mare de dementa. Si aceasta crestere este independenta de alte variabile sociodemografice, fizice, comportamentale si de sanatate mintala, potrivit cercetatorilor.

Descoperirile adauga dovezi de sustinere la rezultatele unui studiu din 2018 condus de cercetatorii Institutelor Nationale de Sanatate care au constatat ca somnul afectat a dus la acumularea de deseuri metabolice in creier, si anume o crestere a proteinei beta-amiloid, care joaca un rol in boala Alzheimer.

Si mai deconcertant este ca aceste rapoarte sunt doar cele mai recente dintr-o serie de studii, efectuate in ultimii 15 ani, care leaga lipsa cronica de somn de o varietate de simptome fizice, mentale si psihologice. Acestea includ schimbari ale dispozitiei si iritabilitate crescuta; probleme de concentrare si atentie; esecuri in judecata si in luarea deciziilor executive ; modificari fiziologice, cum ar fi afectarea functiei creierului si a productiei de hormoni, protectia redusa a imunitatii impotriva bolilor, apetitul supraestimulat si cresterea in greutate, riscul mai mare de diabet, sistemul nervos hiperactiv , oboseala cronica – chiar moartea mai timpurie; si o serie de tulburari psihiatrice , inclusiv anxietate crescuta, depresie si obsesiv-compulsivitate.

De fapt, cercetarile care apar intr-o editie din 2020 a Psihiatriei biologice: neurostiinte cognitive si neuroimagistica sugereaza ca pierderea a doar o jumatate de noapte de ochi inchis scade somnul cu miscare rapida a ochilor ( REM ), care este important pentru consolidarea memoriei si este legat de reducerea activitate intr-o portiune a creierului legata de controlul emotiilor. Aceste descoperiri sunt in concordanta cu un studiu eLife din 2016 care indica faptul ca lipsa repetata de somn interfereaza cu conectivitatea neuronilor creierului implicati in memorie si invatare. Un studiu anterior realizat de Academia Americana de Medicina a Somnului a stabilit ca lipsa cronica de somn perturba sau incetineste capacitatea unei persoane de a rezolva dileme morale sau de a face judecati morale.

Somnul nu este o extravaganta, ci o necesitate

Societatea noastra de inalta tehnologie, cu ritm rapid, care necesita realizari, a ajuns sa vada somnul ca pe o extravaganta, o influenta asupra timpului si stilului nostru de viata. Este orice altceva decat. Cantitati suficiente de somn – definite ca sapte ore pana la opt ore pentru un adult mediu si aproximativ noua ore pentru liceeni si studenti in varsta de facultate – sunt esentiale pentru o stare generala buna de sanatate si o functionare adecvata a creierului. In cartea Sleep for Success, trei cercetatori de la Universitatea Cornell definesc privarea de somn ca un esec de a ,,satisface nevoia personala [a cuiva] de somn” si includ printre elementele de baza ale celor lipsiti de somn pe cei care au ,,dificultati de a adormi”. sau sa ramana adormit, sa se trezeasca prea devreme sau sa aiba o calitate slaba a somnului „.

Intr-adevar, suntem o natiune lipsita de somn. Somnul afectat atinge proportii epidemice; statisticile demonstreaza acest lucru. National Sleep Foundation estimeaza ca aproximativ o treime dintre adultii din Statele Unite nu reusesc sa doarma numarul necesar de ore. Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor spun ca numarul este mai aproape de 35%. Conform SleepAdvisor online:

Americanii de la inceputul anilor 1940 au avut in medie 7,9 ore de somn pe noapte; aceasta a scazut la 6,8 ore in 2013 – o scadere cu 13%. Intre timp, expertii echivaleaza lipsa de somn cu intoxicatia cu alcool , spunand ca lipsa de somn este o cauza majora a accidentelor de masina. Si, dupa cum a raportat Fortune Magazine, un studiu realizat in 2016 de RAND Europe a constatat ca insuficienta de somn in randul lucratorilor americani costa economia cu peste 411 miliarde de dolari anual.

Deci, de ce nu dormim?

Cauzele somnului afectat sunt multiple, variind de la dureri musculo-scheletice si apnee obstructiva de somn, care este o tulburare de respiratie, pana la insomnie . Insomnia este legata de o varietate de probleme cognitive si psihiatrice, inclusiv depresie, precum si tulburari de anxietate, bipolare si hiperactivitate cu deficit de atentie. In multe cazuri, problema nu este deloc legata din punct de vedere medical, ci pur si simplu esecul de a considera somnul atat de important si de a bugeta suficient timp pentru acesta din cauza volumului de munca sau stilului de viata.

Unii adolescenti si adulti pot considera chiar ,, culcat prea mult in pat” ca o sursa de crestere in greutate. Cu toate acestea, opusul este adevarat. Oamenii de stiinta au stabilit ca privarea de somn perturba productia de hormoni care regleaza pofta de mancare, determinand o persoana sa manance in exces si sa se delecteze cu alimente ,,junk” bogate in carbohidrati. Ei raporteaza o crestere cu 50% a riscului de a deveni obezi in randul celor care dorm cinci sau mai putine ore pe noapte. Privarea de somn se alimenteaza chiar in actuala epidemie de diabet din aceasta tara. Dupa o saptamana de somn privat, barbatii tineri sanatosi au prezentat dovezi ca se afla intr-o stare pre-diabetica, potrivit unui studiu al Universitatii din Chicago.

Care este raspunsul?

Solutia pentru lipsa de somn poate fi la fel de usoara ca timpul de somn de lucru in acel program zilnic ocupat. A crede in weekend ofera posibilitatea de a ,,prinde din urma” somnul pierdut in timpul saptamanii este o gandire gresita. Un studiu din 2019 realizat in Current Biology indica faptul ca eforturile de ,,recuperare” a somnului sambata si duminica nu numai ca nu reusesc sa inverseze unele dintre modificarile metabolice negative care apar in timpul saptamanii lipsite de somn, ci interfereaza si reseteaza ceasul circadian al corpului atunci cand o persoana se intoarce la modul sau de lipsa de somn in timpul saptamanii.

Pentru cei care au probleme sa adoarma, sa ramana adormiti sau sa se trezeasca prea des si prea devreme, iata cateva sfaturi:

Respectati un program regulat de somn. Du-te la culcare si ridica-te la aceeasi ora in fiecare zi.

Nu mai verifica in permanenta timpul cand esti in pat si sa-ti faci griji pentru somn. Anxietatea iti mareste dificultatile. Pune o carpa peste ceas pe noptiera, inchide ochii, inchide-ti mintea. Creierul tau somnoros il va lua de acolo.

Imbunatatiti igiena somnului. Stiti burghiul: intunecati camera, reduceti temperatura, mutati televizorul din dormitor, puneti telefonul mobil acolo unde nu il puteti vedea si, da, daca este necesar, cumparati o saltea noua.

Evitati consumul de alcool si bauturile cu cofeina cu cateva ore inainte de culcare.

Depinde de un somn natural, mai degraba decat medicamentos. Unii experti sustin ca utilizarea de dormit pastile este asociat cu riscuri mai mari de mortalitate si cancer.

In cele din urma, daca banuiti ca depresia, anxietatea anormala sau o alta problema mentala pot fi vinovati pentru lipsa somnului, contactati un psihiatru sau medicul specialist in somn.