Romania s-a angajat intr-un proiect de 4 miliarde de euro despre care spera ca va deveni cel mai mare producator de gaze naturale din Uniunea Europeana, dar aceste investitii risca sa-si impiedice obiectivul sau si al blocului de neutralitate a carbonului. Prin proiectul sau de gaze offshore Neptun Deep, Romania isi propune sa extraga aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si se bazeaza pe finantarea permisa de taxonomia UE, care a clasificat nuclearul si gazul ca fiind durabile ,pentru a construi o conducta.
„Romania este un punct strategic de tranzit si un important jucator regional, putand sa contribuie, datorita infrastructurii sale operationale de transport si a pozitiei geostrategice de care ne bucuram, la o securitate regionala consolidata”, a declarat ministrul Energiei al tarii, Sebastian Burduja, in cursul lunii iunie la semnarea ordinului de gazoduct Tuzla-Podisor.
Aceasta conducta va lega Neptun Deep de conducta BRUA care furnizeaza gaz catre Ungaria si Austria.
Activistii au condamnat insa proiectul din cauza preocuparilor de mediu.
Impactul asupra climei si asupra biodiversitatii
„Cel mai mare si mai daunator impact al acestui proiect ar fi impactul climatic”, a declarat Alin Tanase.
„Ne asteptam ca acest proiect sa duca la emisii fugitive de metan, ca majoritatea proiectelor de aceasta natura, atat la nivelul sondei de gaz, cat si la nivel de transport, intrucat Romania are una dintre cele mai vechi infrastructuri din Uniune. Acest metan este mult mai periculos decat CO2 – are un potential mai mare de a incalzi clima”, a adaugat el.
Emisiile de CO2 ar trebui sa fie, de asemenea, substantiale.
„BankWatch a estimat ca Neptun Deep ar emite 18 milioane de cuburi metrici anual, aproape la fel de mult decat produce in prezent intregul sector anual de energie electrica din Romania. Acesta ar fi o crestere foarte substantiala a emisiilor”, Raluca Petcu, agent de campanie pentru gaze BankWatch Romania, a spus.
Totusi, „aceste emisii nu sunt luate in considerare”, potrivit lui Petcu, „pentru ca sunt emisii indirecte, rezultate din arderea gazului, nu din constructia directa si utilizarea infrastructurii. In evaluarea impactului acestea nu sunt deloc mentionate, adica nu sunt luate in considerare la calcularea impactului asupra mediului.”
Pentru BankWatch acest lucru este problematic, deoarece emisiile sunt un rezultat direct al proiectului.
Pe langa impactul sau semnificativ asupra climei, proiectul Neptun Deep reprezinta o amenintare substantiala pentru biodiversitate. Documentatia depusa pentru acordul de mediu al proiectului evidentiaza perturbarile pestilor, mamiferelor marine si speciilor terestre, precum si habitatele acestora.
„Cand documentele descriu un impact negativ, acesta este intotdeauna considerat temporar, cu afirmatii ca habitatele ar trebui sa revina la starea lor initiala odata ce proiectul se termina dupa 20 de ani. Este greu de demonstrat ca acesta va fi intr-adevar cazul, „, a spus Tanase de la Greenpeace.
Cu toate acestea, guvernul sustine ca Neptun Deep este necesar pentru a spori securitatea energetica a tarii si a UE, deoarece ar slabi dependenta de combustibilii fosili rusi.
Un purtator de cuvant al Comisiei Europene a aparat, de asemenea, proiectul si utilizarea banilor UE, spunand ca „gazoductul Tuzla-Podisor favorizeaza diversificarea mixului energetic romanesc si ca atare poate contribui la reducerea emisiilor”.
„Rusia sa se opuna” unor astfel de proiecte
Un domeniu de ingrijorare este insa reactia Rusiei.
Romania spera sa furnizeze gaze catre Austria si Ungaria prin conducta BRUA. Intrucat aceste tari se bazeaza foarte mult pe gazul rusesc, proiectul ar putea incorda si mai mult relatiile Romaniei cu Rusia.
In 2023, Ungaria si-a crescut importurile de gaze din Rusia, in timp ce importurile Austriei au revenit la nivelurile observate inainte ca Moscova sa lanseze invazia pe scara larga a Ucrainei.
„Este de asteptat ca Rusia sa se opuna acestor proiecte de gaze naturale”, a scris The Atlantic Council, un thinktank, la sfarsitul lunii iulie, referindu-se la toate initiativele offshore ale tarilor cu acces la Marea Neagra.
Dupa anexarea ilegala a Crimeei de catre Rusia in 2014, zona economica exclusiva (ZEE) a Romaniei se invecineaza acum cu Rusia. Aplicarea protectiei NATO la instalatiile de gaze offshore din ZEE este incerta, lasand loc interferentelor Kremlinului.
Intrebarea de finantare
Fondul de modernizare al UE – un program de finantare care sprijina zece state membre cu venituri mai mici pentru a atinge neutralitatea climatica – a investit 85 de milioane de euro in conducta Tuzla-Podisor dintr-un cost total estimat de 478 de milioane de euro.
„Pana acum, Romania a fost singurul stat membru beneficiar care a cerut finantare pentru proiecte de transport de gaze”, a declarat un purtator de cuvant al Bancii Europene de Investitii (BEI). BEI are un reprezentant in Comitetul de investitii al Fondului de modernizare, dar rolul sau in cadrul Fondului de modernizare este atat limitat, cat si bine definit.
Cu toate acestea, BEI furnizase deja finantare pentru conducta Tuzla-Podisor folosind fonduri proprii prin doua imprumuturi: 50 de milioane EUR in 2018 si 100 milioane EUR in 2019. Purtatorul de cuvant al BEI a explicat ca aceste acorduri de imprumut „au fost aprobate si semnate inainte de implementare. a noii Politici de creditare energetica a Bancii, care a marcat sfarsitul finantarii de catre BEI a proiectelor neincetate pe combustibili fosili.” Primele 50 de milioane EUR au fost totusi platite in iulie 2023.
Extractia Neptun Deep ar creste, fara indoiala, ponderea gazului in mixul electric al Romaniei. In 2022, aceasta a fost de 17,6%, facand-o a patra cea mai mare sursa dupa hidroenergie (25%), nucleara (20%) si carbune (18,5%).
Cu toate acestea, cresterea exacta a cotei de gaz ramane neclara, in functie de cat de mult din cele 8 miliarde de metri cubi de gaz extrasi anual vor ramane in tara.
Intre timp, sursele de energie regenerabila, cum ar fi solara si eoliana, au reprezentat 16% in 2022.
Spre deosebire de pozitia Comisiei, Nicolae Stefanuta, deputat verde al Parlamentului UE, considera ca „considerand gazul o energie de tranzitie, Romania se angajeaza intr-o dubla tranzitie. Costurile finale ale trecerii apoi de la gaze la surse regenerabile vor fi mai mari. „
O viziune impartasita de Simon Dekeyrel, analist la Centrul de politici europene, pentru care „acest proiect intareste dependenta Romaniei si, prin urmare, a UE de gaze naturale pentru deceniile urmatoare”.
„Fondurile UE nu ar trebui, in niciun caz, alocate conductelor care sprijina dezvoltarea unui nou zacamant de gaze in UE, asa cum este cazul conductei Tuzla-Podisor”, a spus el.
