Galerie Foto
Declararea Luncii Timişului şi a Pădurii Macedonia drept arii protejate încinge spiritele şi la Timişoara. Mult peste jumătate din terenurile integrate reţelei ecologice europene Natura 2000 sunt proprietate privată, iar proprietarii parcelelor din acea zonă, mulţi dintre ei timişoreni, s-au trezit peste noapte că nu le mai pot folosi cum îşi doresc.
Aceştia nu au ezitat să-şi spună nemulţumirile în cadrul dezbaterii publice organizată astăzi de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, managerii celor două arii protejate prin Convenţia de custodie nr.0197/2010 încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Deşi programată spre dezbatere a fost propunerea de reglementare a activităţilor din siturile Lunca Timişului şi Pădurea Macedonia, discuţiile s-au purtat mai mult în jurul legalităţii deciziei luată de Executiv încă din anul 2007.
Potrivit lui Ioan Sorincău, primarului comunei Moşniţa, de pe teritoriul căreia au fost introduse în aria protejată câteva sute de hectare prin programul Natura 2000, proprietarii nu au aflat de decizia Guvernului decât în momentu când a fost cerută extinderea sitului.
Nu s-a ştiu de decizia Guvernului din 2007 până acum. Ori această decizie nu putea fi luată fără aprobarea Consiliul Local, singurul organ competent asupra teritoriului comunei. Oamenii nu au ştiut că terenurile lor urmează să facă parte dintr-o zonă protejată, pentru că la acea dată nu au fost organizate dezbateri publice pe această temă, a spus Sorincău. Potrivit acestuia, faptul că toată albia majoră a Timişului a fost introdusă în sit înseamnă o limitare a unei eventuale dezvoltări ca zonă de agrement.
“Toţi contestă situl…”
În unison, proprietarii terenurilor s-au arătat nemulţumiţi de faptul că decizia desemnării celor două zone drept arii protejate s-a făcut fără acceptul comunităţii, drept urmare toţi contestă situl. Dumneavoastră vorbiţi de reguli de funcţionare internă, în schimb noi contestăm acest lucru. Există munţi, există deltă, dar să faci o rezervaţie lipită de localitate mi se pare nu doar ilegal, ci şi absurd, a spus unul dintre proprietarii prezenţi la dezbatere.
În plus, cu această ocazie au fost contestate şi studiile în baza cărora s-a luat decizia. Potrivit locuitorilor din Lunca Timişului, speciile de peşti şi păsări pentru protejarea cărora s-au înfiinţat siturile nu mai există demult în zonă. Din lista pe care am primit-o rezultă că studiile datează din perioada interbelică, când într-adevăr pe zona asta erau băltiri, mlaştini. Prin programul naţional de desecări ele nu mai există, ori nu a mai văzut nimeni în zonă egreta albă, egreta mică sau barza neagră, protejarea cărora este invocată, a spus primarul comunei Moşniţa.
Aceste studii pot fi combătute însă doar prin alte cercetări ştiinţifice pe care comunităţile vizate vor trebui să le facă din bani proprii.
