O intalnire de urgenta a sefilor statelor membre UE a fost convocata in efortul de a „armoniza” raspunsul blocului la conflictul din Israel si Gaza, dupa o saptamana de disfunctionalitate si diviziune. Pe masura ce temerile cresc cu privire la riscul unui razboi mai larg si al unei catastrofe umanitare in regiune, statele membre ale UE recunosc ca s-au straduit sa puna un front unit, asa cum au facut-o in februarie 2023, cand Rusia a invadat Ucraina.
Presedintele Consiliului European, Charles Michel, a emis o declaratie comuna, dupa un weekend de apeluri frenetice catre toate cele 27 de state membre, dar dupa o saptamana de dispute cu privire la finantarea Palestinei si a vizitei lui Ursula von der Leyen in Israel, oamenii din interior spun ca lipsa coordonarea din ultima saptamana nu poate continua.
Exista ingrijorari ca conflictul din Israel si Gaza va slabi coalitia de sprijin pe care UE a construit-o in sudul global, implicand tari din Africa, Orientul Mijlociu si Asia. De asemenea, ar putea impiedica eforturile de a avansa procesul de pace ucrainean.
Avand in vedere mizele atat de mari, statele membre isi intensifica eforturile pentru a mentine politica externa coordonata si pe drumul cel bun si se vor intalni prin video vineri dupa-amiaza pentru a progresa planurile de sprijin umanitar si alte probleme.
Oamenii din interior spun ca nu ar fi existat un summit de urgenta daca nu ar fi fost o serie de pasi gresiti in ultima saptamana la Bruxelles.
Au existat critici la adresa declaratiilor directe ale presedintelui Comisiei Europene Von der Leyen asupra Israelului. Ea a aparat in mod repetat dreptul tarii de a se apara in cazul unui atac terorist, dar au trecut cateva zile pana cand a cerut Israelului sa respecte dreptul international in apararea sa.
O astfel de omisiune a provocat furie in unele tari, in timp ce altii s-au plans in apeluri telefonice catre echipa lui Michel de atingerea excesiva si de esecul comisiei de a o consulta pe un subiect atat de important de politica externa precum Israelul.
Plangerea a avut ecouri ale diviziunilor care au izbucnit luna trecuta, cand inaltul reprezentant pentru politica externa, Josep Borrell, s-a plans ca statele membre nu au fost consultate cu privire la pactul privind migratia pe care Von der Leyen, italianul Giorgia Meloni si olandezul Mark Rutte l-au incheiat cu Tunisia.
O lipsa de coordonare intr-o perioada de criza poate fi iertata, dar in ultima saptamana tensiunile s-au revarsat la vedere. Michel a fost umbrit ca nu numai ca el, reprezentantul statelor membre la Bruxelles, nu a fost invitat sa se alature lui Von der Leyen in Israel in weekend, dar nici nu a fost consultat cu privire la calatorie.
„Primul lucru pe care l-a stiut despre asta a fost cand au inceput sa soseasca apeluri din presa”, a spus o persoana din interior. Ei au subliniat ca Consiliul European, nu comisia, are mandatul legal de a crea politica externa.
Sustinatorii lui Von der Leyen au spus ca Borrell, care isi ia instructiunile de la statele membre, dar face parte din comisie, a fost „puternic incurajat” sa viziteze Israelul, dar ca altfel era angajat intr-o calatorie in China.
Ei au mai spus ca nimeni nu s-a plans de exagerarea politicii externe atunci cand a vizitat Ucraina dupa invazia Rusiei sau cand a cerut sanctiuni.
„Cred ca trebuie sa fii corect cu ea. Ea a impins plicul cu privire la sanctiuni si oamenii spuneau ca este grozav ca au pe cineva la conducere, un lider”, a spus unul.
Se intelege ca UE, care tocmai a anuntat o triplare a fondurilor umanitare pentru Orientul Mijlociu, este pregatita sa se deplaseze rapid cu sprijin in potentialele tabere de refugiati din Egipt.
In biroul lui Von der Leyen, exista o recunoastere a faptului ca au fost facute erori in ultima saptamana, inclusiv o postare necinstita a comisarului maghiar pentru extindere si vecinatate, Oliver Varhelyi, care a anuntat ca „toate platile” sunt anulate catre Palestina.
El nu l-a consultat pe Von der Leyen sau pe colegii comisari, o miscare considerata o greseala de colegii seniori.
Comisia si statele membre sunt extrem de preocupate de soarta cetatenilor UE care au fost luati ostatici de Hamas si de cei aproximativ 1.000 de civili UE din Gaza, dintre care multi lucreaza pentru ONG-uri. Si exista ingrijorari cu privire la cresterea antisemitismului si a crimelor motivate de ura in teritoriile de origine.
Si Ucraina este o mare ingrijorare. In timp ce sprijinul SUA si UE pentru tara nu a slabit, un razboi mai larg in Orientul Mijlociu va provoca concurenta nu doar pentru sprijinul militar, ci si pentru atentia politica, spun persoane din interior.
