Traseul bisericilor de lemn din România, una dintre cele 49 de trasee turistice culturale din România care beneficiază de recunoașterea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), a fost lansată oficial marți, în cadrul evenimentului înclinat „Protecția și valorificarea cultural-turistică a monumentului istoric al Bisericii din Lemn din Valea Crișului (Valea Crișului), Bihor „, informează ministerul de resort.

Traseul bisericilor de lemn din România include 10 lăcașuri de cult în județul Bihor, 13 în județul Cluj, peste 100 de biserici și mănăstiri din lemn în județul Maramureș, 10 în județul Satu Mare, 16 în județul Suceava, 16 în județul Neamț și două biserici din lemn în județul Mehedinți, se citește comunicatul Ministerului Economiei. Bisericile din lemn din alte județe interesate să-și promoveze patrimoniul pot fi introduse în acest circuit, precizează Ministerul Economiei.

Atracțiile turistice incluse în Traseul Bisericilor din lemn din România evidențiază esența spiritului comunitar românesc și a creativității sale artistice, regăsite în patrimoniul decorativ, pictural și conceptual. În timpul călătoriei, turiștii vor avea ocazia să afle despre tradițiile antice, care spun povestea geniului popular românesc și a unității națiunii, conform comunicatului Ministerului Economiei.

Evenimentul de lansare a fost organizat de Agenția de Management a Destinației Bihor, Parohia Ortodoxă din Valea Crișului (Valea Crișului) și Episcopia Ortodoxă din Oradea, cu sprijinul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Proiectul este cofinanțat de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului – Ștampila Monumentelor Istorice.

Reprezentanții administrațiilor publice locale înscriși pe Traseul bisericilor din lemn din România, al Episcopiei Ortodoxe din Oradea, dar și al Episcopiei Ortodoxe din Maramureș și Satmar, cărora li s-au acordat diplome de recunoaștere de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri au fost prezenți la lansare.

Un obiectiv important pentru viitor este certificarea acestei rute de către Consiliul Europei, precizează Ministerul Economiei.

Inițiativa de certificare a traseelor ​​culturale din țară derivă din recunoașterea potențialului acestora din urmă în promovarea patrimoniului istoric și arheologic, precum și a tradițiilor religioase sau gastronomice din România, sensibilizând astfel părțile interesate din turism cu privire la semnificația materialului și imaterialului. patrimoniu cultural pentru generațiile viitoare, în contextul redresării economice durabile. O astfel de recunoaștere subliniază importanța dezvoltării produselor turistice românești și provine din experiența la nivel instituțional câștigată de România în calitate de membru al Acordului parțial extins privind traseele culturale al Consiliului Europei (APE) din 2013.

De asemenea, un alt obiectiv al acestei abordări este identificarea Traseelor ​​Culturale dezvoltate la nivel local, regional sau național, pentru a implementa și împărtăși modele de bune practici care ar putea crește competitivitatea turismului în România. De asemenea, se preconizează o ofertă de consultanță pentru cei care doresc să dezvolte proiecte de rute culturale la nivel național și european.

Potrivit Ministerului, Traseul Național al Orașelor și Spa-urilor Istorice și Traseul Național al Vinului Românesc sunt de asemenea recunoscute ca Trasee Culturale.