Categorii
Actualitate Economie

Clienţii de telefonie mobilă plătesc pentru exces şi comoditate

Timpul de discuţie dintre consultanţii Orange şi clienţi, înseamnă, din această lună, bani pentru operatorul de telefonie mobilă. Compania a introdus o taxă de 65 eurocenţi per apel, valabilă pentru utilizatorii Prepay care sună de mai mult de două ori pe lună la serviciul de relaţii cu clienţii. Numărul 444, care până acum putea fi apelat gratuit de 6 ori pe lună, a devenit taxabil. Operatorul a modificat şi procedura de apelare a serviciului clienţi. Consumatorii care nu mai doresc să aştepte pe fir minute în şir pentru a fi preluaţi de un consultant, au la dispoziţie numărul scurt 401, taxabil, de asemenea, dar cu acces direct la operatorii din centrală. Şi la Vodafone România, discuţiile se poartă pe banii clienţilor, din această lună. Compania a lansat serviciul de relaţii cu clienţii contra-cost prin care consumatorii pot intra mai repede în legătură cu un operator din call-center, ocolind meniul interactiv care este obligatoriu în cazul apelului gratuit. Noul serviciu este disponibil la numărul *555, se taxează cu 39 de eurocenţi per apel şi funcţionează de luni până vineri, în intervalul 8:00-22:00, iar în weekend în intervalul 8:00-18:00.

Citeste şi: “http://www.oradetimis.ro/operatorii-de-servicii-isi-fac-reclama-la-telefon-dar-pe-banii-consumatorilor/actualitate/2011/02/13/”

Categorii
Actualitate Economie

Expozanţi din toată ţara deschid, la Timişoara, Salonul Industriei Uşoare

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş organizează în perioada  2 – 6 martie, la Centrul Regional de Afaceri, un duplex expoziţional de îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice şi bijuterii. Salonul Industriei Uşoare şi Diafam oferă vizitatorilor, în prag de 8 martie, posibilitatea de a achiziţiona produse speciale pentru a sărbători venirea primăverii. Târgul merită vizitat, spun organizatorii. Expozanţii vin cu noile colecţii pentru sezonul următor, produse de calitate şi preţuri accesibile. Participanţii vin din următoarele zone ale ţării: Arad, Bârlad, Brăila, Braşov, Bucureşti, Craiova, Joseni, Lugoj, Ploieşti, Reghin, Reşiţa, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara. Aceştia propun spre vânzare articole precum: confecţii damă, bărbaţi şi copii, confecţii piele şi blană, articole sport, încălţăminte, marochinărie, accesorii, cosmetice şi bijuterii. Programul conex manifestării aduce ca element de noutate evenimentul Seara Modei Timişorene, care se va desfăşura în data de 4 martie, ora 19.00, în Sala Europa a Centrului Regional de Afaceri.

Categorii
Actualitate Economie

Aproape 4 milioane de lei ajung, din buzunarele pensionarilor timişeni, la stat

Veniturile a peste 70.000 de pensionari din Timiş sunt ciuntite din acest an de guvern. Batrânii primesc pensii cu 5.5% mai mici. Banii reţinuţi reprezintă contribuţiii sociale pentru sănătate. Vârstnicii cu venituri mai mari de 740 de lei sunt obligaţi sa plătească CAS, conform noii legislaţii aflate în vigoare. Reţinem contribuţii sociale la aproape jumătate din cei peste 150.000 de pensionari din judeţul Timiş, a declarat Viorel Popa, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii. Peste 3.800.000 de lei se varsă lunar în bugetul statului. Este hoţie pe faţă. După ce am muncit o viaţă întreagă şi după ce am cotizat la stat, am plătit tot felul de contribuţii, printre care si CAS-ul, acum vin şi la pensie şi ne taxează. Nu ştiu ce o să facem. Veniturile noastre scad şi produsele şi serviciile se scumpesc, se plânge unul dintre pensionarii afectaţi.  Totodată, conform aceloraşi reglementări, există şi altă categorie de bătrâni afectaţi – cei cu pensii mai mari de 1.000 de lei, cărora li se reţine şi impozit pe venit. Eu le doresc guvernanţilor să ajungă şi ei să traiască pe lună cu 1200 de lei. Atât mai primesc eu acum. Din banii aceştia trebuie să achit întreţinerea la bloc, să-mi cumpăr medicamente şi să şi mănânc. Vă daţi seama că nu le pot plăti pe toate, aşa că renunţ la ce pot. Nu m-am gândit că o să trăiesc aşa la bătrâneţe, după o viaţă de muncă, ne-a mărturisit un alt pensionar.

Categorii
Actualitate Economie

Începe sezonul expoziţiilor cu vânzare la Centrul Regional de Afaceri din Timişoara

Calendarul Expo 2011 debutează cu DIAFAM şi SALONUL INDUSTRIEI UŞOARE care se desfăşoară la Centrul Regional de Afaceri  în perioada 2-6 martie. Sunt două târguri, unul dedicat mărţişorului şi altul care va  aduce în atenţia timişorenilor produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii. Sute de comercianţi veniţi din toată ţara promit preţuri atractive ce le vor deschide vizitatorilor apetitul pentru cumpărături. Între 18 şi 20 martie, viitorii miri din Timişoara sunt aşteptaţi să calce pragul Centrului Regional de Afaceri. Expomariage îşi deschide porţile şi îi aşteaptă pe vizitatori cu produse şi servicii complete pentru petrecerea de căsătorie. Sfârşitul lunii martie aduce încă două târguri la CRAFT Timişoara. De data aceasta firmele de construcţii îşi prezintă oferta. Între 31 martie si 03 aprilie, timişorenii pot vizita expoziţiile PRO-construct şi Domo-instal. Luna aprilie gazduieşte două târguri de mobilă şi decoraţiuni interioare, expoziţia naţională de floricultură, pomicultură şi peisagistică precum şi Salonul internaţional de vinuri. În calendarul din acest an mai sunt trecute expoziţia de arme şi vânătoare, expoziţia cu produse şi servicii de lux dar şi un târg dedicat copiilor şi un festival gastronomic, cu specific de panificaţie şi bunătăţi tradiţionale, programate pentru vara acestui an. Sezonul expoziţiilor de la CRAFT se încheie cu două târguri, unul specific sărbătorii Sfântului Nicolae şi altul dedicat sărbătorilor de iarnă.

Categorii
Actualitate Economie

OPC Timiş primeşte o mână de ajutor. Se înfiinţează Asociaţia Pentru Protecţia Consumatorilor din judeţ

Asociaţia Pentru Protecţia Consumatorilor va funcţiona începând cu data de 21 februarie. ONG-ul va împărţi aceeaşi clădire cu Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor, de pe strada Circumvalaţiunii, numărul 6. Orice timişorean poate deveni membru al noii asociaţii. Pentru că implicarea lor va fi un exemplu de voluntariat, oamenii nu vor avea drept de control. Vor putea în schimb să participe la verificările făcute de echipele OPC. Asociaţia Pentru Protecţia Consumatorilor Timiş este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi non profit care are ca obiective principale apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale a drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu agenţii economici şi instituţiile statului. Membrii asociatiei pot fi persoane fizice sau juridice care aderă la statutul organizaţiei. Se pot implica în toate activităţile asociaţiei precum participarea la campanii de presă, la identificarea situaţiilor în care interesele consumatorilor sunt afectate, la diferite acţiuni pentru obţinerea de informaţii asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor, la analiza şi rezolvarea sesizărilor formulate de către consumatori, la educarea, consilierea şi informarea consumatorilor, la realizarea de studii, sondaje de opinie şi teste comparative de profil, a precizat Virgil Pinişoara, responsabil cu presa în cadrul ONG-ului.

Categorii
Economie

228 milioane lei pentru Programul “Rabla” în 2011

Programul de casare a maşinilor uzate Rabla va reîncepe în a doua parte a lunii martie, cu un plafon total alocat pentru plata primelor de casare de 228 milioane lei. Decizia a fost luată în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin adoptarea bugetului alocat Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Potrivit informaţiilor pe care le avem de la Ministerul Mediului, începând cu partea a doua a lunii martie acest program va fi operaţional. Din suma alocată am lăsat posibilitatea deschisă ca, în cazul în care această sumă va fi consumată, să suplimentăm cu bani programul pentru a satisface nevoile pieţei, a declarat Emil Boc.

Premierul a mai precizat ca anul trecut, prin Programul Rabla, au fost casate 190.000 de autoturisme şi au fost achiziţionate 63.000 de autoturisme, dintre care 26.000 au fost din producţie autohtonă. Programul Rabla şi-a atins şi îşi atinge obiectivul de a susţine activitatea economică, de a susţine industria auto autohtonă şi de a reduce poluarea, a completat Emil Boc.

Categorii
Economie

România ar putea ieşi din recesiune după primul trimestru al lui 2011

Ieri la şfârşitul şedinţei de Guvern,premierul Emil Boc a declarat că veştile venite de la Institutul Naţional de Statistică  sunt optimiste: datele pe care Institutul Naţional de Statistică le-a comunicat ieri, şi anume că am avut o uşoară creştere economică în trimestrul IV, ne îndreptăţesc să afirmăm că în aprilie, adică după primul trimestru din 2011, România are toate şansele să iasă din recesiune.

Primul-ministru  apreciat că potrivit datelor economice, „România s-a stabilizat din punct de vedere economic”. În acest sens, premierul a arătat că rata şomajului este în scădere, în condiţiile în care acest indicator se situează sub media statelor UE, iar numărul contractelor de muncă se apropie de şase milioane. „Măsurile dure pe care am fost obligaţi să le luăm încep, încetul cu încetul, să-şi arate roadele, eficienţa. Putem spera că România nu va mai avea în viitor pericolul colapsului economic, aşa cum, din nefericire, l-a avut la sfârşitul anului 2008 ca urmare a politicilor iresponsabile adoptate, conjugate cu efectele crizei economice.

Tot în şedinţa de ieri  a Guvernului a fost elaborată lista preliminară a proiectelor care vor fi realizate în parteneriat public-privat . Ea urmează să fie definitivată până la 1 martie. Lista definitivă va fi prezentată mediului de afaceri, pentru atragerea investitorilor autohtoni sau străini pentru obiective de investiţii unde nu sunt resurse de la buget sau din fonduri europene. Aceste parteneriate sunt atât în domeniul transporturilor – construcţia de autostrăzi -, în domeniul sănătăţii – construcţia de spitale de urgenţă, în domeniul energiei – construcţia de hidrocentrale, dar şi alte obiective importante, strategice pentru România, a subliniat primul-ministru.

Categorii
Actualitate Economie

Încrederea românilor în bănci este la pământ

Încrederea românilor în bănci este din ce în ce mai scăzută. O confirmă un studiu realizat în luna ianuarie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, care a lansat Programul Naţional de Evaluare a Serviciilor Instituţiilor Bancare din România – Naţional Banking Index 2011. Rezultatele Naţional Banking Index reprezintă un feedback al clienţilor cu privire la experienţa lor cu piaţa bancară. Studiul prospectiv relevă că doar 3% dintre utilizatorii de servicii bancare din mediul urban au foarte multă încredere în bănci în general, în timp ce 40% au puţină încredere, iar 13% foarte puţină încredere. De asemenea, datele confirmă că 65% dintre românii care utilizează servicii bancare au un cont curent (inclusiv card de salariu), 35% au un card de credit, 22% au un cont de economii, în timp ce 16% au luat un credit pentru nevoi personale. 47% dintre respondenţi au declarat că nu folosesc niciodată cardul pentru a face plăti la comercianţi, iar 33% îl folosesc în acest scop ocazional. 15%, în schimb, îl folosesc de cele mai multe ori pentru plata cumpărăturilor. Serviciile bancare on-line sunt accesate în prezent de doar 17% dintre utilizatorii serviciilor bancare. Conform studiului, procesul de alegere a băncii de către o persoană este determinat, mai degrabă, de factori perceptuali de tipul: încredere sau amabilitate şi într-o proporţie mai scăzută de oferta efectivă a băncii. Aproape jumătate (48%) dintre utilizatorii serviciilor de banking din România declară că nu îi nemulţumeşte nimic cu privire la relaţia pe care o au cu banca. În mod paradoxal, cu toate că se declară mulţumiţi per total de serviciile bancare, dar şi de aspecte mai specifice ale colaborării cu băncile, oamenii tind să menţină o distanţă faţă de aceste instituţii şi receptează serviciile lor că fiind doar în favoarea băncilor şi nu a clienţilor. Potrivit studiului, unul din 10 utilizatori de servicii bancare, cu rezidenţă în mediul urban, intenţionează să ia un credit de la bancă în viitorul apropiat. Într-o lună normală, doar 39% dintre utilizatorii de servicii bancare din mediul urban reuşesc să facă economii.

Categorii
Actualitate Economie

Primăria Sannicolau Mare calcă pe urmele vecinilor din Ungaria. Va construi un centru de recreere şi tratament

Gata cu drumurile făcute în Ungaria pentru ştrand, spa şi terapie balneară! La anul se deschide în judeţul Timiş un astfel de parc acvatic, care le va cuprinde pe toate. Primăria din Sannicolaul Mare a învăţat lecţia maghiară de turism şi le promite timişenilor un centru de relaxare şi tratament, ce va fi amenajat din fonduri de la Uniunea Europeană, dar şi cu sprijin guvernamental. Am prevăzut în bugetul din acest an, suma necesară pentru realizarea studiului de fezabilitate. Am tras cu ochiul la vecinii din Ungaria, am făcut un calcul şi credem că o astfel de investiţie este binevenită. Sunt convins că timişenii, dar nu numai, românii, în general, s-au săturat să bată drumul până peste graniţă pentru a se distra. Sunt sigur că ar fi dispuşi să cheltuie banii şi în ţara lor, a precizat Dănuţ Groza, primarul oraşului Sannicolau Mare. Materializarea proiectului va aduce şi alte beneficii judeţului dar mai ales localnicilor din oraş, crede edilul. Acest SPA va fi un imbold puternic pentru revigorarea turismului din Timiş. Va creşte numărul societăţilor comerciale, se vor dezvolta şi multe locuri de muncă, a completat primarul, Dănuţ Groza. Vecinii de peste graniţă au descoperit demult formula unei afaceri de succes în acest domeniu. Pe frontiera de est a Ungariei, privaţii şi autorităţile au investit, de ani buni deja, în complexuri de agrement care „înghit“ milioane de euro numai de la români.

Categorii
Economie

Timişul şi Regiunea de Vest motoarele economiei româneşti

În urma întânirii bilatetrale din  7 şi 10 februarie 2011 a reprezentanţilor Direcţiei Regională de Statistică Timiş şi a Direcţiei similare din Szeged, a fost lansată publicaţia oficială Asemănări şi deosebiri între Regiunea Ungară Dél-Alföld şi Regiunea Românească Vest, ca rezultat al colaborării de un an de zile dintre cele două instituţii. Materialul cuprinde analize comparative ale celor două regiuni.

1. PIB – ul pe locuitor al celor 2 regiuni:

PIB-ul pe cap de locuitor în Regiunea Vest a fost de 6695 euro/persoană, iar cel al Regiunii Dél-Alföld de 6572 euro/persoană.(2007)

Referitor la PIB-ul pe cap de locuitor în anul 2007, dintre cele 275 de regiuni existente în UE, Regiunea Vest este clasată pe locul 254, iar Regiunea Dél-Alföld pe poziţia imediat următoare.

La nivel naţional, din cele 8 regiuni ale României, Regiunea Vest se află pe locul 2, după Regiunea Bucureşti – Ilfov cu 12800 Euro/locuitor.

În ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor în judeţul Timiş, acesta era de peste 8ooo euro /persoană, cel mai mare din Regiunea de Vest.

Regiunea Dél-Alföld se clasează pe locul 5 dintre cele 7 regiuni ale Ungariei

În anul 2007, din cele 275 de regiuni ale Uniunii Europene, Regiunea Vest se situează pe locul 249,cu 12000 PPS(puterea standard de cumpărare)/locuitor, în timp ce Regiunea Dél-Alföld se află pe poziţia 257 cu 10400 PPS/locuitor.

2. Rata de ocupare a forţei de muncă

În anul 2008, din punct de vedere al ratei de ocupare a forţei de muncă, în Regiunea Vest 59,3% din populaţia cu vârsta între 15 – 64 ani aparţinea grupului activ din punct de vedere economic, în timp ce în Regiunea Dél-Alföld procentul a fost de 54,5%.

La nivel naţional, Regiunea Vest ocupa locul 5 dintre cele 8 regiuni ale României, iar Regiunea Dél-Alföld locul 4 în cele 7 regiuni ale Ungariei.

3. Rata şomajului

În anul 2008, Regiunea Vest a avut o rată a şomajului de 5,7%, ocupând locul locul 4 intre cele 8 regiuni ale României.

Rata şomajului în Regiunea Dél-Alföld în anul 2008 a fost de 8,8 %, rată ce a clasat-o pe poziţia a 4 –a din cele 7 regiuni ale Ungariei.

Toţi cei interesaţi pot consulta sau achiziţiona publicaţia, contra sumei de 40 lei, de la sediul Direcţiei Regională de Statistică Timiş