Categorii
Actualitate

Colocviu In Memoriam Sever Bocu

Galerie Foto

În data de 21 ianuarie 1951, în temniţa de la Sighet, murea probabil cea mai importantă personalitate pe care a dat-o Banatul: Sever Bocu, fost ministru al Banatului, fruntaş de seamă al Partidului Naţional Ţărănesc, luptător pentru unitatea naţională.

Cei 60 de ani de la moartea acestuia vor fi comemoraţi la Timişoara, printr-un eveniment organizat de Cercul de Studii VESTUL, menit să readucă numele lui Sever Bocu în conştiinţa publică timişoreană. Vineri, 21 ianuarie, în sala casei Adam Müller Guttenbrunn din Timişoara va avea loc colocviul “Tribunul Banatului – 60 de ani de la moartea lui Sever Bocu”. Manifestarea va debuta de la ora 14, cu prezentarea volumului omagial „Tribunul Banatului – 60 de ani de la moartea lui Sever Bocu”, apărut la Editura Universităţii de Vest Timişoara şi realizat de Cercul de Studii VESTUL cu sprijinul lui Ioan Munteanu, Vasile Bogdan, Cornel Ungureanu, Viorel Marineasa şi Daniel Vighi. Programul va continua cu citirea mesajelor transmise de Majestatea Sa Regele Mihai I al României şi de Peter Georgescu, nepotul lui Sever Bocu, urmând ca despre cel omagiat să vorbească Gheorghe Ciuhandu, Ioan Munteanu, Vasile Râmneanţu, Alin Scridon şi Vasile Bogdan. Manifestarea se va încheia cu vizionarea filmului „Un destin zbuciumat – Sever Bocu”, realizat de Vasile Bogdan, produs de TVR Timişoara şi distins cu premiul pentru cel mai bun film documentar la Televest 1999.

Categorii
Actualitate Exclusiv

Pian Steinway şi la Timişoara

Galerie Foto

Veste bună pentru iubitorii muzicii simfonice din Timişoara. În viitorul apropiat, concertele pentru pian organizate de Filarmonica Banatul vor putea fi interpretate la unul dintre cele mai performante piane din lume. Instituţia muzicală şi-a propus să achiziţioneze un exemplar din celebrele  Steinway, fabricate în Hamburg, achiziţia fiind prinsă în bugetul pentru acest an.

Chiar dacă marii pianişti invitaţi să susţină recitaluri la Timişoara, printre care şi celebra pianistă Elisabeth Leonskaya, au acceptat să cânte şi chiar au reuşit să facă minuni şi pe instrumentele mult mai inferioare deţinute de Filarmonica Banatul, nevoia unui pian performant este tot mai acută. Potrivit directorului filarmonicii timişorene, Ioan Coriolan Gârboni, Timişoara este singurul oraş din România, „oraş de 5 stele”, care nu are Steinway, nici măcar la Facultatea de Muzică sau la Opera Naţională.

Oraşe ca Râmnicu Vâlcea, Craiova, Oradea, Arad, Sibiu au acest pian, noi nu îl avem însă. Problema achiziţionării unui pian de calitate a fost pusă mai demult la Filarmonica Banatul, dar acest lucru nu a fost posibil, şi nu pentru că nu ne-am putut permite financiar. Garanţia acestui preţios instrument este strict legată de asigurarea unor condiţii de temperatură constantă, pe care noi nu le-am putut asigura până la renovarea termică a sălii Capitol. Or, nu ne puteam permite să cheltuim peste 100 de mii de euro pe un pian şi să ştim că nu-l putem folosi, explică directorul Filarmonicii Banatul.

De altfel, I.C. Gârboni se va ocupa personal de achiziţia acestui pian valoros, pentru ca instrumentul care va fi cumpărat să fie de cea mai bună calitate. Îl vor sprijini în acest sens şi pianiştii cu renume mondial Elisabeth Leonskaya şi Radu Lupu, care i-au promis lui Gârboni că vor „testa” pianul direct la fabrica din Hamburg.

Categorii
Actualitate Exclusiv

Primăria Timişoara plăteşte sute de mii de lei anual pentru Call Center

„Alo, call center? Cât impozit am de plătit?” Aşa sună mai bine de jumătate dintre întrebările adresate de către timişoreni operatorilor de la Call Center-ul care are contract cu Primăria Timişoara. Anul trecut, mii de persoane au sunat la Call Center, la numărul de telefon 0256-969. Pentru aceste servicii, municipalitatea a achitat în jur de 500.000 de lei. Încă din noiembrie 2003, Primăria a lansat acest serviciu în ideea de a „economisi” timpul cetăţeanului întrucât orarul de atunci al biroului de relaţii cu publicului nu reuşea să facă faţă solicitărilor contribuabililor. În plus, în urmă cu şapte ani, edilii au considerat Call Center-ul accesibil tuturor timişorenilor, spre deosebire de pagina de internet a instituţiei şi de infochioşcuri. De luni până vineri, între orele 8 şi 22, operatori specializaţi în relaţii publice care au acces la baza de date a Primăriei răspund la întrebările timişorenilor legate de activitatea instituţiei.

Cei mai mulţi au fost interesaţi de taxe şi impozite atât în 2009 (48% dintre apeluri), cât şi în 2010 (51% dintre apeluri). În 2009, la Call Center au sunat 41.156 de persoane, iar apelurile lor au costat bugetul local aproximativ 484.000 de lei, acesta fiind suma achitată de Primărie firmei care gestionează sistemul.

Categorii
Actualitate

Paternité, fraternité!

Paternité, fraternité!

Nu ştiu ce religie, sex, vârstă sau profesie a avut băiatul ăla care-a exclamat „numai tată să nu fii”, dar, fraţilor, credeţi-mă, a nimerit-o! Şi nu vorbesc din ziare sau de la tv, ci din experienţă proprie, din… sângele sângelui meu, cum ar veni. Păi ştiţi cum e să stai deasupra – vizor se cheamă locul cu pricina (nu televizor!), are geamuri şi o scrumieră, da-i doar decor – mesei unde ţi se naşte copilul şi să simţi că, deşi mergi de-a lungul şi de-a latul, n-ai picioare? Că deşi în jurul mamei boroscodesc doi medici, o anestezistă, câteva asistente, rezidenţi, personal auxiliar şi alţi oameni de bine, în halate, tu eşti gata să aterizezi ca MIG-ul peste ei şi să tragi din toate poziţiile? Ştiţi cum e să adaptezi, din mers, chestia aia ilegalistă „citeşte şi dă mai departe” cu „plăteşte şi treci mai departe”? Vă spun eu! În buzunarul din dreapta trebuie să ai hârtii de 5 lei, iar în cel din stânga de 10 lei, ca să nu le-ncurci. Apoi, cu iuţeala lui Fane Babanu, care, după cum v-amintiţi, împărţea cu braţu’ lui prin taberi mii de inamici, împarţi în stânga şi-n dreapta banu’ ca să-ţi croieşti drum, printre portari, asistente şi infirmiere, spre salonul unde mama şi copilul te-aşteaptă.
Când, în cele din urmă, răzbeşti învingător, îţi ţii respiraţia ca nu iei din aerul pruncului. Şi cum toată lumea vrea să atingă îngeraşii, mâinile rudelor, prietenilor, binevoitorilor sau curioşilor se întind spre trupşorul de 50 de cm. Şi atunci îţi vine în minte figura luminoasă a lui Ţepeş care avea bunul obicei de a scurta mâinile unora…