Asteptati-va la o inflatie mai mare, cheltuieli guvernamentale excesive si crapaturi in dominatia dolarului american. Este naiv sa presupunem ca cea mai mare bula alimentata de credit de o jumatate de secol poate continua la nesfarsit sau poate fi dezumflata fara durere. In ciuda pontificarilor talk-show-urilor, traiectoria celor mai grave doua conflicte geopolitice din lume, Ucraina si Orientul Mijlociu, este imprevizibila. In razboiul Israel-Hamas, potentialul unei escalade serioase nu este banal. Acestea si alte incertitudini agraveaza stresurile cunoscute asupra sistemului financiar global.
Luati in considerare inflatia. Cresterea incetinita a preturilor a fost determinata de reducerea cererii, pe masura ce economiile consumatorilor din cauza pandemiei de COVID scad si costurile la energie si la preturile alimentelor scad. In timp ce mai multi factori sugereaza ca inflatia se poate stabiliza in jurul nivelurilor actuale, ea ar putea creste din mai multe motive.
In primul rand, din partea cererii, ocuparea fortei de munca puternica va sustine consumul. Deficitele guvernamentale, in prezent in jur de 5% si care se estimeaza ca vor creste, se vor adauga cererii. Tranzitia energetica, subventiile pentru productia strategica, semiconductori si cheltuielile pentru aparare de la inceputul razboiului vor continua sa stimuleze cheltuielile.
Costurile de intrare nu arata semne de scadere. Desi sunt volatile, preturile energiei raman sub presiune in crestere din cauza reducerilor de productie din partea Arabiei Saudite si Rusiei pentru a mentine preturile la niveluri care sa-si atinga obiectivele de venituri. Activitatile militare infometate de combustibil vor influenta cererea. Amenintarea unui embargo petrolier asemanator celui din 1974 nu trebuie ignorata.
Preturile alimentelor sunt afectate de conflicte geopolitice, reducand oferta de la producatorii majori, secete si inundatii extreme, precum si limitele de export, deoarece natiunile isi acorda prioritate nevoilor interne. Preturile materiilor prime, cum ar fi cele ale cuprului, vor fi sustinute de cererea de minerale si armamente critice pentru tranzitie. Exista lipsuri care se profileaza din cauza investitiilor inadecvate din cauza, partial, eforturilor de a indeplini obiectivele ESG.
Preturile marfurilor manufacturate pot scadea din cauza capacitatii in exces din China, dar serviciile, care reprezinta o mare parte a economiilor avansate, vor reflecta cresterea costurilor fortei de munca. In plus, imbatranirea populatiei si deficitul de competente vor genera salarii mai mari, in termeni nominali, dar nu reali, generand o bucla de feedback salariu-pret.
Locuintele sunt si ele afectate. Cu accesibilitatea la minime record, pietele imobiliare puternice vor alimenta inflatia prin chirii reale sau imputate. Cresterea costurilor de asigurare din cauza riscurilor meteorologice extreme crescute se va transforma in cresterea preturilor.
Inflatia se gaseste si in restrictiile comerciale din China-SUA privind tehnologia si pamanturile rare, care afecteaza lanturile de aprovizionare. Relocarea instalatiilor de productie pentru a spori suveranitatea SUA va contribui la cresterea costurilor din cauza dimensiunii operationale ineficiente si a stocurilor mai mari.
In al doilea rand, finantele publice. Cheltuielile guvernamentale, care vor fi afectate de razboaie, nu sunt egalate cu venituri fiscale mai mari, ceea ce duce la deficite mai mari si la cresterea imprumuturilor. Datoria guvernamentala a SUA, de exemplu, este prognozata sa creasca la 107% din PIB pana in 2029 de la 97% actuala, depasind varful istoric de 106% din 1946 dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Conflictul geopolitic va diviza lumea, alungand o schimbare de la dolarul american.
In al treilea rand, dedolarizarea. Conflictul geopolitic va diviza lumea, determinand o schimbare de la dolarul american (DX00) pentru comert si active de rezerva pentru a reduce expunerea la sanctiunile americane si confiscarea activelor. Desi este putin probabil sa fie inlocuita pe termen scurt, utilizarea sporita a monedelor non-dolar va fragmenta circulatia globala a capitalului. SUA se vor confrunta cu dificultati tot mai mari in finantarea deficitului bugetar si comercial, acum un total de 8% din PIB, de la investitorii straini, care detin o treime din datoria guvernamentala a SUA, crescand costurile imprumuturilor.
Efectul ratelor mai mari asupra stabilitatii financiare si a preturilor activelor este subestimat.
Ratele actuale ale dobanzilor reflecta o normalizare de mult asteptata. Bancile centrale au nevoie, de asemenea, de posibilitatea de a reduce ratele in caz de urgenta. Cu exceptia unei scaderi severe sau a unei crize financiare, ratele ar putea ramane la nivelurile actuale pentru o perioada prelungita.
Efectul ratelor mai mari asupra stabilitatii financiare si a preturilor activelor este subestimat. Problemele bancare dezvaluite in martie si aprilie 2023 nu au disparut. Ratele pe termen lung sunt acum peste nivelurile cand Silicon Valley Bank s-a prabusit. Pierderile la valoarea de piata din detinerile de obligatiuni sunt acum mai mari, la aproximativ 9 trilioane de dolari de pierderi. Iesirile de depozite continua. Pierderile din imprumuturi din incapacitate de plata, deoarece companiile sunt fortate sa refinanteze cu costuri mai mari ale imprumuturilor stau de cap. Scaderile ar fi agravate daca economia incetineste.
Recuperarile stocurilor, desi cu o baza restransa, si proprietatile rezidentiale au crescut nivelurile de supraevaluare masurate prin masuri fundamentale. Afacerile mai slabe, cu un flux de numerar scazut sau inexistent si care depind de infuzii constante de capital sunt deosebit de vulnerabile. Alte zone de vulnerabilitate raman, in special in ceea ce priveste capitalul de risc si in stadiu incipient, pietele private, finantarea cu efect de levier, serviciile bancare paralele si produsele structurate.
In plus, problemele imobiliarelor comerciale si fondurile care nu sunt capabile sa navigheze in conditii de tranzactionare agitate pot prezice probleme in viitor.
Meme-ul testat „vestea proasta este o veste buna”, cu promisiunea sa de rate mai mici si lichiditate suplimentara, ignora acest mediu alterat. Realitatea este ca guvernele au datorii nesustenabile, iar bancile centrale trebuie sa faca fata bilanturilor umflate si pierderilor mari la achizitiile de obligatiuni QE existente. Factorii de decizie politica jongleaza cu problemele geopolitice accelerate si cu nevoia de a limita inflatia.
Este naiv sa presupunem ca cea mai mare bula alimentata de credit din o jumatate de secol poate continua la nesfarsit sau poate fi dezumflata fara durere. Ratele mai mari ale dobanzii, daca vor continua suficient de mult, vor forta o ajustare, intr-un fel sau altul, a investitiilor populare care au fost facute pe baza unor costuri comic de scazute ale capitalului.
