Ce este arhitectura postmoderna? Arhitectura postmoderna este o miscare care a luat nastere in anii 1960 ca un raspuns la rigiditatea si lipsa de diversitate a arhitecturii moderne. Caracteristicile postmoderne pot fi definite ca un amestec eclectic de stiluri traditionale si contemporane folosite pentru a construi lucrari unice de arhitectura care se straduiesc sa para diferit de orice altceva care a aparut inaintea lor. Arhitectii postmoderni sunt responsabili pentru unele dintre cele mai dezbinate si controversate cladiri ale timpului nostru.
Ce este arhitectura postmoderna?
Arhitectura postmoderna a aparut in anii 1960 si 1970 ca un raspuns la modelele arhitecturale moderne dominante de la mijlocul secolului al XX-lea. Arhitectii postmodernismului au considerat vechiul stil ca fiind prea serios si auster; Construite din materiale contemporane elegante, cum ar fi sticla si otel, cladirile se simteau lipsite de suflet si de viata.
Ei au simtit ca conceptul idealist conform caruia modernismul este un stil potrivit pentru mase a dus la modele carora le lipsea un caracter distinct si un sentiment de vitalitate.
Istoria arhitecturii postmoderne
Arhitectul si scriitorul Robert Venturi a fost o figura influenta in primele zile ale miscarii, iar cateva dintre cartile sale, precum Complexity and Contradiction in Architecture (1966) si Learning from Las Vegas (1972) au promovat conceptul de arhitectura care era mai putin formale si plictisitoare decat miscarea modernismului. In locul principiilor practice ale modernismului, Venturi a sustinut evidentierea fatadei, integrarea aspectelor istorice, utilizarea nuantata a materialelor de constructie unice si utilizarea deconstructiei si variatiei pentru a face arhitectura atragatoare si interesanta.
Arhitectii postmoderni i-au incurajat pe arhitecti sa respecte arhitectura regionala existenta, mai degraba decat sa proiecteze un taram de vis utopic bazat pe propriile lor dorinte. Ei au simtit ca arhitectura ar trebui sa fie proiectata avand in vedere oamenii si ca aceste structuri ar trebui sa se adapteze la cerintele lor. Componentele decorative si estetice, conform arhitectilor postmodernismului, satisfac nevoile unei societati de diversitate si interactiune. Intentia lor a fost sa aduca un omagiu trecutului fara a fi restrictionati de acesta, primind o gama variata de influente, dar fara a adera nici la niciun set formal de principii dictate de ei.
Cele mai remarcabile structuri postmoderne radiaza caracter, umor si o interpretare ireverenta a tendintelor arhitecturale precedente, renuntand la estetica traditionala si preconceptiile despre ceea ce era considerat de bun gust sau nu.
Arhitectura postmoderna incorporeaza o combinatie de stiluri diverse, care pot parea ciudate pentru cei needucati, inclinand spre kitsch. Postmodernismul a prosperat in anii 1980 si a inflorit de-a lungul anilor 1990, lasand in urma o mostenire de proiecte arhitecturale indraznete, mai intai in Statele Unite, apoi in tari precum Japonia, Europa si Australia. Postmodernismul a avut o influenta durabila asupra arhitecturii contemporane pana in zilele noastre, iar arhitectii moderni inca imbratiseaza atitudinea lui freestyle.
Caracteristicile arhitecturii postmoderne
Scrierile lui Robert Venturi au fost extrem de influente in formarea miscarii, iar ideile sale privind contradictia si complexitatea au fost aspecte importante ale credintelor lor. Arhitectii modernisti au simtit ca „mai putin inseamna mai mult” si ca arhitectura ar trebui sa fie despre functionalitate, privita ca masini in care sa traiesti. Liniile curbe, detaliile ornamentale, asimetria, culorile vibrante si aspectele de design care au fost preluate din perioadele anterioare au caracterizat arhitectura postmoderna.
Culorile si texturile nu au nimic de-a face cu constructia sau functionalitatea cladirii.
Respingand „puritanismul” modernismului, ea a impins pentru o intoarcere la ornamentare si incorporarea referintelor provenite din epocile anterioare. Arhitectura postmoderna a imbinat frecvent noi forme inovatoare cu aspectele aparent contradictorii ale clasicismului. Arhitectura postmoderna foloseste in mod regulat principiul fragmentarii pentru a imparti cladirile uriase, decorul si estetica fiecarui segment indicand functia sa particulara.
O alta caracteristica a arhitecturii postmoderne este utilizarea formelor asimetrice – rareori vei vedea o cladire postmodernista simetrica si ordonata. Unele dintre ele sunt atat de inclinate si asimetrice incat par sa fie pe punctul de a se rasturna la pamant. Utilizarea culorii in arhitectura postmodernismului este o alta caracteristica definitorie a acesteia. Adesea, materiale precum pietre, placi ceramice si sticla colorata au fost incorporate in fatada pentru a adauga vibratie structurii.
Simtul umorului era, de asemenea, o parte necesara a oricarui design; o tabara teatrala care cauta sa exagereze designul si sa inlature orice dorinta ca acesta sa fie luat prea in serios.
Arhitecti importanti ai postmodernismului
Arhitectii postmoderni au impartasit o dorinta comuna de a schimba formalitatea rigida a miscarii moderniste. Cu toate acestea, toate s-au inspirat din surse extrem de variate de inspiratie si le-au combinat in moduri unice. Aceasta insemna ca nu a existat neaparat o estetica generala in miscare, ci mai degraba un set de idealuri conceptuale care au dus la fiecare arhitect sa produca o interpretare personalizata a ceea ce intruchipa stilul.
Philip Johnson (1906 – 2005)
Nationalitate American Data nasterii 8 iulie 1906 Data mortii 25 ianuarie 2005 Locul nasterii Cleveland, Ohio, Statele Unite ale Americii
Philip Johnson a aspirat sa experimenteze cu stilul ornamental al arhitecturii post-moderne dupa ce a dezvoltat arhitectura moderna in Statele Unite. Drept urmare, si-a schimbat stilul utilizand caracteristici istorice pentru a crea un nou tip de cladire. Primele cladiri postmoderne au fost ridicate de Philip Johnson, iar cladirea AT&T a fost prima de acest gen.
Johnson a stabilit un nou standard pentru arhitectii postmoderni contemporani cu lucrarile sale.
Robert Venturi (1925 – 2018)
Nationalitate American Data nasterii 25 iunie 1925 Data mortii 18 septembrie 2018 Locul nasterii Philadelphia, Pennsylvania, Statele Unite ale Americii
Robert Venturi, pionierul arhitecturii postmoderne, a simtit ca „mai putin este un plictisitor”, iar desenele sale au reflectat aceasta credinta. Cu Casa Vanna Venturi la sfarsitul anilor 1950, a fost primul arhitect care a experimentat arhitectura post-moderna, pe care a creat-o in Philadelphia pentru mama sa.
Venturi s-a inspirat initial din arhitectura moderna si, in continuare, s-a concentrat pe combinarea functionalitatii practice cu atractivitatea estetica pentru a-i oferi o senzatie postmoderna.
Robert Venturi a fost atras de componentele hibride, ambigue si contorsionate. In desenele sale, el nu a folosit niciodata elemente curate, clare si simple, iar munca sa prezinta, de asemenea, utilizarea inovatoare a culorilor, modelelor si texturilor. De asemenea, a simtit ca spatele unei cladiri nu ar trebui sa fie niciodata la fel cu partea din fata. Abordarea postmoderna a lui Venturi nu se limiteaza la cladire; l-a aplicat si la designul de mobilier.
Charles Moore (1925 – 1993)
Nationalitate americana Data nasterii 31 octombrie 1925 Data mortii 16 decembrie 1993 Locul nasterii Benton Harbor, Michigan, SUA
Charles Moore si-a inceput cariera de arhitectura in epoca modernista si a continuat sa lucreze in perioada postmodernismului . Drept urmare, a stapanit ambele stiluri complet opuse. El a dezvoltat notiunea de „simt al locului” pentru a reflecta arhitectura post-moderna prin utilizarea culorilor si a iluminatului intr-un mod inovator atat in zonele exterioare, cat si in cele interioare.
Cea mai cunoscuta lucrare a lui Charles Moore in arhitectura postmoderna este Piazza D’Italia din New Orleans, Statele Unite.
Moore a vazut arhitectura si viata ca pe un teatru si a planificat spatiile astfel incat oamenii sa poata juca rolul pe care l-au ales. Conceptul lui Charles Moore a fost de a proiecta structuri care sunt atat umane, cat si emotive. De asemenea, a crezut in arhitectura care este accesibila tuturor, iar structurile lui au fost pline de mare bucurie. De asemenea, a intentionat ca cladirile sale sa fie accesibile publicului larg. El a cautat sa revina la miscarea postmoderna respingand modernismul.
Putem observa sentimentul de fericire si dragoste pe care a vrut sa le ofere locuitorilor din casele si cladirile sale postmoderne.
Cesar Pelli (1926 – 2019)
Nationalitate argentino-americana Data nasterii 12 octombrie 1926 Data mortii 19 iulie 2019 Locul nasterii San Miguel de Tucuman, Argentina
Cesar Pelli este renumit pentru proiectarea unora dintre cele mai inalte structuri din lume. Printre acestea se numara Turnul Salesforce si Turnul Petronas. Scopul sau a fost sa aleaga o forma de cladire care sa fie atat adecvata pentru zilele moderne, cat si legata de trecut.
Conceptul lui Pelli este vazut in structurile sale postmoderne, care combina forme clasice, moderne si recent dezvoltate.
Structurile sale postmoderne includ coloane clasice, precum si margini neconventionale, despre care se credea ca sunt oarecum unice pentru un zgarie-nori. Spre deosebire de multi dintre contemporanii sai, Pelli nu a dobandit niciodata o estetica de marca comerciala, niciodata fortandu-si structurile asupra mediului si indeplinind intotdeauna cerintele clientului.
James Stirling (1926 – 1992)
Nationalitate britanica Data nasterii 22 aprilie 1926 Data mortii 25 iunie 1992 Locul nasterii Glasgow, Regatul Unit
James Stirling, un arhitect britanic, a crescut intr-una dintre puterile industriale ale Marii Britanii, Liverpool, si si-a inceput cariera subminand principiile teoretice ale Miscarii Moderne. Stirling a format un set distinct de idealuri arhitecturale care se exprima in proiectele sale, citand inspiratii de la Colin Rowe, prin Le Corbusier, precum si arhitectii italieni renascentist si miscarea constructivista rusa.
Arhitectura sa, care a fost etichetata drept „nonconformista”, i-a iritat continuu pe traditionalisti. Stirling a avut o constientizare cuprinzatoare a istoriei arhitecturii datorita tutorelui sau Colin Rowe, dar nu a acceptat niciodata o singura teorie.
Cariera sa a inceput cu modele mai legate de ceea ce in cele din urma ar fi clasificat drept stilul high-tech, dar a crescut in structuri care erau o succesiune de combinatii energice si de obicei colorate. Motivele stilistice ale lui Stirling au oferit impulsul final care a eliberat arhitectura din ghearele modernismului european postbelic, pe masura ce el a transformat doctrina modernista „forma urmeaza functiei” in exagerare, celebrand manifestarea scopului unei cladiri cu detaliile sale grandioase.
Opera lui Stirling este inca foarte influenta, iar valul ciclic al istoriei a dovedit ca semnificatia fundamentala a operei sale poate fi gasita in toata activitatea arhitecturala contemporana.
Frank Gehry (1929 – prezent)
Nationalitate canadian-americana Data nasterii 28 februarie 1929 Data mortii N/A Locul nasterii Toronto, Canada
Frank Gehry este bine cunoscut pentru abordarea sa deconstructiva, care face parte din miscarea arhitecturala postmoderna. Cladirile sale au aspecte arhitecturale substantial distincte de alti arhitecti postmoderni, cum ar fi elementele fracturate, dezordonate si fragmentate.
Cladirile sale erau de obicei facute din materiale neconventionale, cum ar fi otelul ondulat.
Aceste materiale au conferit structurilor sale un aspect nelustruit. Abordarea sa deconstructiva post-moderna poate fi vazuta la Muzeul Guggenheim si la Walt Disney Concert Hall. Stilul sau este definit de caracteristicile sale arhitecturale dramatice si de formele ciudate. Cladirile sale distinctive au atras multa atentie si au atras o multitudine de turisti, iar el a fost numit „cel mai influent arhitect al generatiei sale”.
Aldo Rossi (1931 – 1997)
Cetatenie italiana Data nasterii 3 mai 1931 Data mortii 4 septembrie 1997 Locul nasterii Milano, Italia
Rossi este cel mai cunoscut pentru contributiile sale la teoriile arhitecturii, care au aparut dintr-o gama variata de inspiratii, inclusiv arhitectul Adolf Loos, modernismul italian timpuriu si arta suprarealista. A devenit popular la mijlocul anilor 1950 ca scriitor pentru renumitul jurnal italian de arhitectura Casabella . Scrierile sale sugerau ca arhitectii ar trebui sa raspunda la contextele lor culturale, bazandu-se pe precedentul arhitectural istoric, mai degraba decat reinventand forme.
El a remarcat odata ca nu ar putea fi un arhitect postmodern, deoarece nu a fost niciodata un arhitect modernist, pentru inceput.
Michael Graves (1934 – 2015)
Nationalitate American Data nasterii 9 iulie 1934 Data mortii 12 martie 2015 Locul nasterii Indianapolis, Indiana, Statele Unite ale Americii
Dupa ce s-a concentrat pe modernism timp de multi ani, Michael Graves a intrat in era postmoderna cu designul sau pentru cladirea Portland. El credea ca modernismul a facut ca America sa para plictisitoare, iar cladirea sa a lansat tendinta arhitecturii postmoderne in Statele Unite. Structurile sale postmoderne au fost destul de inventive si a adaugat un simt al jocului si al umorului cladirilor de birouri de obicei formale.
Michael Graves a vazut postmodernismul ca un stil arhitectural abordabil si primitor si s-a ridicat la proeminenta prin proiectarea unor structuri publice majore in acest mod.
Structurile pe care le-a creat emanau un sentiment de putere si vitalitate. De asemenea, a fost un designer de produse care a creat versiuni postmoderne ale produselor obisnuite de zi cu zi. Graves a transformat arhitectura modernista monotona intr-un stil postmodern captivant.
Charles Jencks (1939 – 2019)
Cetatenie americana Data nasterii 21 iunie 1939 Data mortii 13 octombrie 2019 Locul nasterii Baltimore, Maryland, Statele Unite ale Americii
Charles Jencks a fost un autor foarte prolific. Pe parcursul carierei sale de aproape 60 de ani, a scris peste 40 de carti, precum si numeroase eseuri si studii. Cu toate acestea, lucrarea cea mai recunoscuta, accesibila si pe scara larga a lui Jencks este The Language of Post-Modern Architecture , publicata pentru prima data in 1977.
Jencks a dezvaluit si a modificat interpretarea sa a termenului controversat Postmodern in ceea ce priveste arhitectura in primul rand prin aceasta publicatie neortodoxa.
A devenit o carte de referinta universala de-a lungul anilor, vestind zorii erei globalizarii, valorificand in acelasi timp potentiala relatie dintre arhitectura si limba. Jencks a spus in 1975 ca arhitectura post-moderna a fost dificil de descris, deoarece era pluralista si cuprindea o serie de raspunsuri fragmentate la inadecvarea arhitecturii moderne.
Terry Farrell (1939 – prezent)
Nationalitate britanica Data nasterii 12 mai 1938 Data mortii N/A Locul nasterii Vanzare , Regatul Unit
Terry Farrell a fost unul dintre putinii arhitecti care au acceptat eticheta de arhitect postmodern. Ca si alti arhitecti, a inceput sa experimenteze designul postmodern. Cu toate acestea, el a adoptat o abordare diferita, crezand ca modernismul limiteaza multe lucruri care erau atinse in postmodernism. Farrell a inceput sa-i placa acest stil, deoarece i-a permis sa inoveze si a afirmat odata ca in arhitectura moderna, cladirile nu pot avea un acoperis inclinat; trebuie sa aiba un acoperis plat.
El a crezut ca arhitectura postmoderna este un nou inceput pentru profesia sa, chiar daca era deja in industrie de mai bine de 15 ani la acel moment.
Zaha Hadid (1950 – 2016)
Cetatenie britanica-irakiana Data nasterii 31 octombrie 1950 Data mortii 31 martie 2016 Locul nasterii Bagdad, Irak
Zaha Hadid este un arhitect de renume mondial originar din Irak. Hadid este cunoscuta pentru munca sa de design inovator si a fost prima femeie arhitect care a primit Premiul Pritzker pentru Arhitectura in 2004. Si-a inceput studiile in Liban, unde a obtinut o diploma de licenta in matematica inainte de a studia la Asociatia de Arhitectura din Londra in 1972. In ciuda faptului ca a creat unele dintre cele mai inovatoare modele pe hartie, din pacate, majoritatea ideilor ei nu au parasit plansa de desen.
Din acest motiv, ea si-a castigat reputatia de „arhitect de hartie”, dar nimeni nu poate nega frumusetea incredibila a cladirilor care au fost construite.
Casele si cladirile postmoderne au fost create ca o reactie la cladirile plictisitoare si plictisitoare care au fost construite in perioada modernista. Pentru multi arhitecti din Postmodernism, stilul modernist a fost lipsit de caracter sau caldura, iar natura sa formala nu era propice interactiunii umane. Au vrut sa preia anumite influente din miscarile arhitecturale trecute si sa le revigoreze prin recontextualizarea elementelor in moduri unice si incitante. Casele postmoderne sunt colorate si ciudate si emana un sentiment de bucurie si jucaus. Simetria este aruncata pe fereastra in favoarea unghiurilor ciudate si a aranjamentelor neconventionale, creand o estetica proaspata, dar vazuta ca controversat de neregulata de catre arhitectii de la vechea scoala, care erau hotarati sa-si perpetueze designurile depasite si plictisitoare.
